Proiectul Accelerator

Tru mesulu octombriu, arta contemporană are finalizată alumpta tră finanțările europeane. Unulu di programile care agiuută și promoveadză arta contemporană easte Programulu Accelerator, Mentorat și Producție tră Artiști Emerge

Marius Tiţa, 20.11.2023, 16:42

Tru mesulu octombriu, arta contemporană are finalizată alumpta tră finanțările europeane. Unulu di programile care agiuută și promoveadză arta contemporană easte Programulu Accelerator, Mentorat și Producție tră Artiști Emergență, implementat di Asociația Culturală Eastwards Prospectus (ACEP). Aestu program fu creat ca un incubator, avânda ca misiune propulsarea carierilor a 10 artiști emergență, şi ţi lă oferă instrumentile/hâlăţâle necesare tra să abordeadză strateghic, integrat și sustenabil propria carieră artistică. Unulu di partenerili importanță a programului fu Galeria GAEP, galerie locală la standarde internaționale. Directorulua Galeriilei GAEP, managerulu di proiect și președintele ACEP, Andrei Breahnă, nă declarăă următoarile lucre dispre Proiectul Accelerator:

Proiectul Accelerator, program di mentorat și producție tră artiști emergență si aproache di final. După doi ani di multu lucru și multe aventuri, putem să spunim. Ultima etapă care si desfășurăă pi parcursul a vearălei fu proiectul di artă în spațiul public. După sesiunile di mentorat di la galerie și respectiv expoziția care avu loc la la Galeria G4 timp di meşi di dzâle, care fu multu avută/ bogată și în evenimente conexe, nă avem mobilizat să pregătim/îndridzem aeastă etapă di artă în spațiu public, iu avum șapte dia ţeli dzaţee artiști care au participată cu proiecte. Eli avură ună abordare multu/ baighi flexibilă. Noi nu avem dorită să avem ună abordare rigidă sau să condiționăm lucrări pi ună anumită tematică. Practic, din etapa di scriere a proiectului avem decisă să lă propunim ideea tra să lucreadză cu comunităț și să află, de faptu, spații care sunt locuite di comunităț vără turlie și să mutrească să creadză ună ligătură prin lucrările a lor întră oamenili care locuiescu aţeale spații publiţe și în spațiile respective.

Ţe tipuri di lucrări are generată Proiectul Accelerator?

Andrei Breahnă nă are exemplificată parcursul artistic a Proiectului Accelerator prin exemplul a unei lucrare di grup realizată în București, parcursu coordonat di mentorulu a proiectului, ună artistă contemporană din Islanda, expertă în arta desfășurată în spațiul public:

Avem obțânută ună serie di lucrări foarte diverse, mai deavrapa în zona experimentală. Noi şi li avem încurajată foarte multu să experimenteadză, mai aleptu/ahoria în contextul a proiectului. Avum ună artistă din Islanda care fu mentor în proiectu și are vinită în România tra ţeaele doauă dzâle din programulu di mentorat. Ună artistă care pot să spun că easte specializată în proiecte di artă în spațiu public, ţi nă are prezentată în timpul a călătoriilei di cercetare din Islanda îndauă lucrări extrem, extrem di ambițioase. Avem lucrată în mai mulţă căsăbadz. Fu ună di lucrări care fu prezentată în București, în Timișoara și în Cluj, ună lucrare experimentală di grup, care constaa într-ună bilă di cretă care era cotovolită de-a arocuta și vără turlie parcurdzea și crea ună linie vizibilă sau invizibilă întră diferite zone din căsăbă, ideea hiinda că politiile a noastre sunt, barim tru casăbadzli mări, sunt de faptu spații geografiţe extinse și di foarte multi ori există cartiere întredz care nu au acces la cultură și lipseaşte să parcurgă zone foarte, foarte lundză tra să poată să aibă acces la un spațiu cultural. Și vară turlie, artiștili și-au imaginată aestă ligătură care si desfășură într un mod extrem di concret, di aformia că i ţe artistu ţi are participată are pimtă/ cotovolită arocuta aestă bilă și are creată ună ligătură directă întră spațiile din politii. Va să dzâcă/ dimec fu multu interesantu ași ideea aesta di interacțiune.

Directorulu a Galeriilei GAEP nă spuse și di ună altă lucrare din Proiectul Accelerator, ună lucrare sonoră desfășurată tru căsăbălu Oltenița (sudulu a Româniilei). Mai multu, Andrei Breahnă nă mărturisi şi dificultățâle cu care si are confruntată în băgarea tru practichie a proiectului:

Avum ună lucrare, di exemplu, di sunet în Oltenița. Ună di artistile din proiectu, Alina Ion, easte orighinară din Oltenița. Și-are imaginat un soi di priimblare pi care o/u făţ/ceam cu căștile, şi o/u ascultam pi ea, cum si raporta, să spunem, din perspectiva copilăriilei/chirolu candu eara mică sau uneori şi foarte intimă, la diverse zone din căsăbă. Și căsăbălu easte foarte interesantu, di aformia că easte la Dunăre. Avem ună lucrare foarte interesantă, cu caracter semipermanentu, vără turlie în fața cinema-ului Gloria din București, din sectorul 3, ună lucrare a Mariilei Mandea. În cercetarea pi care o/u are ea di aradă ligată di gioc, di noțiunea di proprietate, di cum locuim, spații. Și avem faptă și aclo un evenimentu în care feaţim așă mai multe giocuri împreună tamam cua ţeli care treţea și care participa tru arada lor la lucrare. Deci fu ună aventură, mai ahoria din perspectiva a faptului că niţeunăoară nu aveam faptă ahtări proiecte, Fu anaghe să interacționăm baighi multu cu autoritățăle locale tră obțânire aprobări și nă avem confruntată, ama, de!, și cu un soi/turlie di gol/vid legislativ, di aformia că nu există în România ună leghislație specifică a artălei în spațiu public, așă cum o/u videm noi la nivel conceptual, nu maşi din perspectiva a monumentului sau din perspectiva a evenimentului. Ama în final avem reușită să produţem aeste lucrări și, vără nă atinsim obiectivu di aformie că avem reușită să atindem mai mulţă căsăbad, avem reușită să interacționăm cu mai multe tipuri di comunităț și avem reușită să implicăm artiștili. Noi avem adăvgată aestu strat, aestă dimensiune di artă în spațiul public în mod voit/ cu vreare, di aformia că vream să dăm ună dimensiune multu mai mare, multu mai accesibilă vără turlie a artălei contemporane.

Proiectul Accelerator continuă? Andrei Breahnă:

Proiectul nu se închlide aoaţe și di foarte multi ori, când discutăm așă dispre proiecte culturale, și di aestă aformie si numesc și proiecte, di aformia că eale au ună arhiusită şi ună bitisită. Muşuteața a luştui proiectu easte că si bazeaadză pi ună nivolie foarte concretă, aţea tra să oferă ună dimensiune strateghică a artiștilor care sunt ieșiț din studii și au ună practică artistică și să lă dăm să veadă care easte sistemulu a artălei contemporană, cum funcționeadză păzarea di artă, cum funcționeadză arta în spațiul public, cum lipseaşte să comuniţ în contextul a practicălei artistice, cum lipseaşte să lucreadză cu un curator.. Proiectul contiinuă și eu îmi dorescu ca aestă serie di acceleratoare să hibă ună identitate, un elementu de identitate a li asociațiea noastră.

Autor: Marius Tiţa, Ion Puican

Armânipsire: Hristu Steriu