Vizitaţi România Nămăieşti
Astăzi vă invităm să descoperiţi alături de noi, un colţ de rai. Mergem în satul Nămăieşti, un sat în comuna Valea Mare Pravăț din județul Argeș,
Ana-Maria Cononovici, 25.12.2021, 16:48
Astăzi vă invităm să descoperiţi alături de noi,
un colţ de rai. Mergem în satul Nămăieşti, un sat în comuna Valea Mare Pravăț
din județul Argeș, Muntenia, România, la 5 kilometri de Câmpulung. Aici se
găseşte una dintre cele mai renumite biserici rupestre din România, dar şi casa
memorială a poetului George Topârceanu.
La o altitudine
de 800m, într-o zonă deosebit de pitorească, Mănăstirea Nămăieşti este una din
cele trei aşezăminte monahale rupestre alături de Mănăstirile Cetăţuia şi
Corbii de Piatră. Documentele istorice atestă satul şi Mănăstirea Nămăieşti în
anii 1503-1547, în hrisoavele domnitorilor acelor vremuri. Biserica mănăstirii
este considerată monument istoric din sec al XIV-lea. Aici se găseşte una
dintre cele mai vechi icoane nu numai
din România, ci din întreaga
creştinătate. Această icoană se presupune că a fost pictată de către Sfântul
Apostol şi Evanghelist Luca.
Tot legenda spune că biserica săpată în piatră ar
data din perioada când creştinismul se propovăduia în taină, în grote, din
perioada primilor daci creştinaţi. Lângă biserică se găseşte Muzeului
Etnografic al Mănăstirii Nămăieşti, ce adăposteşte 200 de costume populare,
unele vechi de 200 de ani, toate puse pe manechine îmbrăcate din cap până în
picioare.
Monahia Lucia Nedelea, stareţa Mănăstirii Nămăieşti, ne-a povestit
despre unele dintre exponatele inedite, de aici: După ce am renovat clădirea în care suntem acum, mi-a venit
aşa ideea să fac un mic muzeu, numai că nu prea aveam ce să pun în el. Şi
atunci am mers acasă la mama, ştiind că vin dintr-o familie unde portul popular
a fost la el acasă, i-am spus mamei ce vreau să fac şi mama mi-a spus că îmi dă
toate costumele pe care le mai are în casă. Am câteva marame lucrate aici de
măicuţe, noi am avut aici nişte artiste, nişte maestre ale acului, care au dus
faima este hotare. O să vedeţi în biserică sfântul epitaf, o broderie în fir de
aur şi de argint, comandat de regina Maria, lucrat aici în mănăstire de
măicuţe. Majestatea-Sa l-a comandat, l-a cumpărat şi apoi l-a donat mănăstirii,
ca măicuţele să mai facă şi alte capodopere.
În muzeu se
găseşte şi ia, lucrată în această mănăstire, care a fost premiată la Expoziţia
mondială de la Paris, din 1889, expoziţie ocazionată de inaugurarea Turnului
Eiffel. La muzeul etnografic unele costume sunt grupate în două nunţi,
respectând tradiţia portului popular. Mirele, mireasa, surorile lor, părinţii
lor, bunicii, naşii, preotul şi diaconul, toţi îmbrăcaţi de sărbătoare sunt
adunaţi în camerele ce prezintă nunţile.
Casa memorială
George Topîrceanu este o filială a Muzeului Municipal Câmpulung, Argeș. Poetul
nu s-a născut aici, ci în București. La Nămăești a locuit mama poetului, care a
și înființat un atelier de țesut covoare în incinta mănăstirii de maici. Casa
memorială se pare a aparținut socrilor poetului, aici Topârceanu locuind și creând,
timp de 8 ani. Clădirea G. Topârceanu
fiind donată în anul 1966 de către soția poetului, Victoria Topârceanu, pentru
a se amenaja casa memorială. A fost organizată în 1967 și reorganizată în 1979,
fiind declarată ulterior monument istoric. În prezent, casa adăpostește o
expoziție memorială permanentă, cuprinzând exponate legate de viața și activitatea
poetului: o parte a bibliotecii personale, scrisori adresate familiei și
prietenilor, manuscrise, fotografii, arme de vânătoare, bastoane. La intrarea
în grădina casei, printre pomi, se găsește bustul poetului George Topârceanu,
operă în bronz a sculptorului Marius Butunoiu, din 1973. De aici doar pentru română: Pe soclu sunt așternute ultimele
versuri din Balada morții.