Turism enologic la Cernavodă

Astăzi vă invităm într-un oraş ce reprezintă poarta de intrare în Dobrogea şi către Marea Neagră: Cernavodă. Fără a fi o destinaţie turistică în sine oraşul are foarte multe de oferit.

Ana-Maria Cononovici, 04.07.2018, 14:54

Astăzi vă invităm într-un oraş
ce reprezintă poarta de intrare în Dobrogea şi către Marea Neagră: Cernavodă. Fără
a fi o destinaţie turistică în sine oraşul are foarte multe de oferit. Cernavodă
se găseşte în judeţul Constanţa, la o distanţă de 59 km de municipiul Constanţa
şi de 163 km de Bucureşti.

Fondat de colonişti greci, sub
numele de Axiopolis în secolul al IV-lea î.Hr., ca punct de comerţ cu dacii din
împrejurimi şi reconstruit mai apoi de romani, în secolul al IV-lea d.Hr.,
oraşul îi tentează pe împătimiţii de istorie cu câteva obiective rare. Muzeul
de istorie şi arheologie Axiopolis prezintă o colecţie de artă preistorică,
romană şi locală, precum şi monumente datând din secolul XIX. Tot aici se
găseşte şi Cetatea Axiopolis, aşezare de pe vremea geto-dacilor. Vechea
fortăreaţă Capidava este într-un proces de modernizare.

Dar dincolo de fascinaţia
istorică, Cernavodă propune şi un alt tip de turism: turismul viticol. Şi asta
pentru că încă de pe autostrada pe unde trecem deseori nepăsători, pe o colină
există o cramă superbă şi este numai începutul unui periplu plin de aromă şi
savoare. Alexandra Gălbează, preşedintele Asociaţiei de enoturism (asociaţie pentru
promovarea turismului viticol) ne-a recomandat zona pentru potenţialul ei: Este o zonă care într-adevăr merită vizitată. În primul rând vorbim de
zona enoturistică, de zona cramelor. Potenţialul enoturistic este unul uriaş.
Am avut ocazia să vizităm o mulţimede crame, printre care o nouă investiţie,
crama Rasova, o cramă aliniată la noile standarde internaţionale şi cu o panoramă
extraordinară. Totodată am vizitat şi crama Darie, o cramă mai mică, însă cu un
mare potenţial şi investiţiile se atrag din ce în ce mai mult. Este un lucru
foarte bun şi pentru România.

Am întrebat-o pe Alexandra
Gălbează cum trebuie să fie o cramă pentru a fi la standarde internaţionale: O cramă turistică la standarde internaţionale, ne referim aici şi la
angajaţi: contează foarte mult ospitalitatea, de la a şti să primeşti turiştii,
la a face turul de cramă. Şi aici mă refer la faptul că pentru a prii turiştii
trebuie să cunoşti câteva limbi de circulaţie internaţională, lucru pe care
l-am întâlnit la aceste crame. Personalul trebuie să fie calificat. De asemenea
vorbim despre mese de degustare, este necesar să fie un spaţiu destinat
sesiunilor de degustare şi nu în ultimul rând spaţiu pentru a vizita şi a face
poze şamd.

Marca oraşului rămâne însă Podul
Regele Carol I, redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny, construit între 1890 şi
1895 de inginerul Anghel Saligny peste Dunăre şi peste braţul Borcea al Dunării.
Turistul poate admira un turn Eiffel pe orizontală, cum îl laudă localnicii. În
lungime totală de 4087,95 m podul a fost cel mai lung complex de poduri din
Europa, la vremea construirii lui. Ultimul piron al podului, turnat din argint,
a fost, simbolic, bǎtut de Anghel Saligny reprezentând încheierea lucrǎrilor la
pod. Se spune că la ceremonia de punere în folosinţă a podului, inginerul A.
Saligny a stat într-o barcǎ, sub pod, cu întreaga familie, în vreme ce pe pod
treceau vagoane încǎrcate cu rocǎ, semn al încrederii şi garanţiei.

La Cernavodă şi în împrejurimi vă puteţi bucura de
ospitalitatea unor hoteluri de trei stele şi a unor restaurante cu specific
turcesc sau local, borşul de peşte fiind cea mai mare tentaţie gastronomică.