Parcul Naţional Munţii Măcinului

Ne îndreptăm azi către cei mai scunzi munţi din România, dar şi cei mai plini de viaţă: Munţii Măcinului

Daniel Onea, 02.04.2016, 10:15

Ne îndreptăm azi către cei mai scunzi munţi din
România, dar şi cei mai plini de viaţă: Munţii Măcinului. Unul dintre
argumentele înfiinţării unui parc naţional aici l-a constituit numărul foarte
ridicat de specii de plante şi de animale, ameninţate cu dispariţia, dintre
care multe se întâlnesc doar în Dobrogea.

Bogdan Bajenaru, biolog la Parcul Naţional Munţii Măcinului ne vorbeşte despre cei mai
bătrâni munţi din România şi printe cei mai vechi din Europa: Nu
sunt foarte înalţi. Altitudinea maximă este de 467 de metri. Ei au avut
înălţimi comparabile cu ale Carpaţilor, însă, fiindcă au în jur de 250-300 de
milioane de ani, timpul şi procesele geologice le-au redus altitudinea. Având
în vedere că aria protejată are 0,05 % din suprafaţa României, respectiv 11.000
de hectare, aici găsim peste jumătate dintre speciile de plante din România. În
România sunt aproximativ 3.300 de specii de plante, iar în Munţii Măcinului găsim în jur de 1.900-2.000 de specii de
plante.

Aceşti munţi se consideră că au făcut
parte dintr-un vechi lanţ muntos, cu altitudini de 3.000 de metri, care
străbătea Europa de la vest la est. Din acesta au mai rămas martore colinele
din Dobrogea, Scoţia şi Bretania. Iar aceste coline, în prezent, se pot
străbate pe trasee turistice omologate, marcate, la pas, iar, mai nou, şi cu
bicicleta, spune Bogan Băjenaru, biolog la Parcul Naţional Munţii Măcinului: Proiectul a demarat de anul trecut, însă, începând din acest an, avem un
centru de închiriere de biciclete, unde avem 20 de biciclete mountain bike de
calitate medie spre superioară, de unde turiştii care nu au bicicletă o pot
închiria contra cost împreună cu echipamentul aferent: cotiere, cască, GPS
pentru orientare.

Oferim, de asemenea, şi informaţii cu privire la trasee.
Acestea sunt, în majoritatea lor, pe drumuri existente şi sunt de dificultate
medie. Am intrat în legătură cu foarte mulţi turişti străini. Zona Măcinului se
pretează turismului de recreere, celui ştiinţific, nu este pentru oricine. Este
pentru cei care vor să se bucure de natură şi pentru cei cunoscători. În cea
mai mare parte, turiştii străini apreciază foarte mult valorile naturale pe
care le avem şi au fost foarte impresionaţi de biodiversitate. Avem peste 1.000
de specii de fluturi, 37 de specii protejate la nivel internaţional de păsări
răpitoare şi o varietate de ecosisteme: de la pajiştea stepică, stânci, până la
pădurea umedă şi semiumedă şi pădurea de fag.

Iar, dacă ajungeţi în
zonă, ar fi păcat să nu încercaţi să vizitaţi Herghelia Mangalia, o vizită în
Delta Dunării, toate pornind chiar din apropiere. Din localitatea care se
numeşte, în mod ironic, Greci, deşi în ea locuieşte cea mai compactă comunitate
de italieni din România. Bogdan Băjenaru: În localitatea
Greci, în care locuiesc şi eu, există o comunitate de italieni venită în
România după 1880. Aceştia au fost aduşi de regele Carol pentru a ciopli
piatră. În prezent, comunitatea a îmbătrânit, dar păstrează tradiţiile, mai
ales prin faptul că există o biserică catolică şi o comunitate legal
constituită într-o asociaţie. Există un ansamblu de dansuri italiene. Pe lângă
munţi, avem şi Dunărea Veche, cetăţile antice din jurul Măcinului: Dinogeţia,
care se poate vizita, Troesmis, triunghiul mănăstirilor: Celic, Cocoş, Saon. Se
poate veni pe tot parcursul anului, dar cea mai frumoasă şi mai bogată perioadă
este primăvara-vara. După iunie-iulie, vremea se încălzeşte puternic şi e
destul de incomod pentru vizitare. Dar sunt oameni care vin inclusiv iarna.

Vă aştept şi data viitoare
cu o nouă destinaţie. Până atunci, drum bun şi vreme frumoasă!