Cazinoul din Vatra Dornei

Situată într-o depresiune intramontană din Carpaţii Orientali, la 116 km vest faţă de municipiul Suceava, pe o arteră feroviară şi rutieră care face legătura între Bucovina şi Transilvania, staţiunea Vatra Dornei devine mai atractivă în perioada iernii

Ștefan Baciu, 05.12.2023, 14:14

Situată într-o depresiune
intramontană din Carpaţii Orientali, la 116 km vest faţă de municipiul Suceava,
pe o arteră feroviară şi rutieră care face legătura între Bucovina şi Transilvania, staţiunea Vatra Dornei devine mai atractivă în
perioada iernii datorită pârtiilor de schi la baza cărora se află zona centrală
a staţiunii. Pe lângă aceste pârtii, mai există încă o pârtie cu o lungime de 3
mii de metri şi o diferenţă de nivel de 400 de metri unde sunt organizate
competiţii oficiale ale sporturilor de iarnă.

Vatra
Dornei nu este cunoscută doar ca staţiune unde se poate schia, ci şi ca staţiune
balneoclimaterică, datorită celor peste 40 de izvoare de ape minerale şi a
aerului curat. Primele analize ale apelor minerale din zonă au fost făcute la începutul
secolului al 19-lea, iar în 1845 a fost construit primul stabiliment balnear. La Vatra Dornei a fost
redeschisă recent clădirea Cazinoului, după 5 ani de lucrări de restaurare pe baza unui proiect finanțat cu 5 milioane de euro din fonduri
europene. Lăsată în paragină
timp de foarte mulţi ani, clădirea a
fost retrocedată Fundației Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei în
anul 2004, iar lucrările de restaurare au început în 2019. Festivitatea
reinaugurării a avut loc marți, 28 noiembrie, când
s-au împlinit 105 ani de la adoptarea de către Congresul General al Bucovinei,
reunit la Cernăuți, a moţiunii privind Unirea Bucovinei cu
Regatul României. Slujba de sfințire a clădirii, a fost urmată de
citirea de către consilierul eparhial al Sectorului Monumente, Patrimoniu și
Arhitectură Bisericească al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Vasile
Demciuc, textului aşa-numitei gramate de sfințire, în care este menţionat şi modul în care
a apărut această clădire în zona centrală a staţiunii Vatra Dornei

Clădirea, proprietate a
Fundației Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost construită
între anii 1896-1898, proiectul fiind realizat de arhitectul vienez Peter von
Brang. Fondul bisericesc ortodox român al Bucovinei a cumpărat de la statul austriac
la data de 27 iunie 1870 pentru suma de 1.450.000 de florini, guldeni, monedă
austriacă, domeniile camerale Câmpulung și Jucica și, odată cu acestea, parcul
cu suprafața de 35 de hectare cu Băile Vatra Dornei. Pe acest teren, Fondul
Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a construit clădirea băilor și cazinoul
Băilor, care s-a numit dintr-un început Pavilionul Central al băilor sau
Palatul de cură al stabilimentului balnear. Viziunea primarului din acea vreme,
Vasile Deac, și investițiile Fondului bisericesc ortodox român al Bucovinei la
Vatra Dornei au dus la edificarea unei stațiuni balneoclimaterice de nivel
european, iar Vatra Dornei a fost declarat oraș al Imperiului austro-ungar la
17 decembrie 1907.

Cazinoul a fost inaugurat la 10 iulie 1899, în prezența
împăratului Franz Josef și a moștenitorului tronului, arhiducele Franz Ferdinand.
În Cazinoul Băilor din Vatra Dornei erau săli de muzică, de lectură, de dans,
de biliard, precum și o cafenea și, în pofida titulaturii, în interior
niciodată nu au existat săli pentru jocuri de noroc.

Redeschiderea Cazinoului Băi din Vatra Dornei este un mare câștig pentru
Bucovina. Pe lângă faptul că va deveni o mare atracție turistică, această
bijuterie arhitectonică va găzdui concerte și spectacole, precum și expoziții.
De altfel, chiar la inaugurare, în sălile Cazinoului erau amenajate deja mai
multe expoziții, printre care cea intitulată Bucovina 1774 – 1944, de la
anexare la al doilea război mondial, o expoziție propusă de Muzeul Național al
Bucovinei, care prezintă reproduceri ale unor documente și ale unor fotografii
de epocă, însoțite de texte explicative