Bucureştiul altfel

Astăzi vă invităm să privim Bucureştiul altfel. Nu putem să nu amintim că ne aflăm într-o capitală Europeană, unde ne putem bucura de parcuri, de leisure, dar şi de istorie şi cultură.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Ana-Maria Cononovici, 13.11.2021, 11:03

Astăzi vă
invităm să privim Bucureştiul altfel. Nu putem să nu amintim că ne aflăm într-o capitală Europeană, unde ne putem
bucura de parcuri, de leisure, dar şi de istorie şi cultură.

Orice persoană ajunsă în Bucureşti a
trecut la un moment dat pe bulevarde care poartă nume de rezonanţă şi
inevitabil s-a întrebat cine este acea persoană. Aşa că în zonele arhicunoscute
din centrul capitalei, cu aglomerația, cu casele vechi și cu tot șarmul
specific, prin proiectul Străzi cu Renume, au fost amplasate plăcuţe care
spun povestea profesorilor, artiștilor, oamenilor de știință sau militarilor
care ne-au definit istoria. În plus s-a dorit ca toate aceste povești să fie
asociate și cu câte un chip realizat de ilustratori contemporani. Pe plăcuţe
găsim povestea personalităţilor care au dat numele lor străzilor şi imaginea
despre care vorbeam, iar mai multe detalii pot fi aflate la scanarea unui cod
QR. Intenţia este să fie montate plăcuțe
informative pe 100 din străzile capitalei.

Şi tot deosebită este o plimbare prin
Bucuresti cu Tuk-Tuk-ul (un vehicol cu trei roţi şi motor, care funcţionează în
regim de taxi). Iniţiatorii acestei idei ne
propun 80 de minute de experimentare a oraşului altfel. Traseul sugerat porneşte
din Piața George Enescu, de la Ateneul Român, grandioasă sală de concerte din
centrul oraşului. Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic
cu stil eclectic şi a fost construită între 1886 și 1888, după planurile
arhitectului francez Albert Galleron. Plecăm pe Calea Victoriei, primul drum de
intrare în oraş, numit în anul construirii sale, 1692, Podul Mogoşoaia şi unde se
află multe clădiri impozante, precum Muzeul Naţional de Artă, amenajat în
clădirea fostului Palat Regal, clădirea Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi
Muzeul Naţional de Istorie a României. Traseul cu Tuk-Tuk-ul continuă către
Piaţa Costituţiei, loc din care se poate admira Palatul Parlamentului, cea mai
mare clădire administrativă din lume după Pentagon, deschisă vizitatorilor pe
timp de zi. De aici se porneşte, mai departe, către Universitate, pe Bulevardul
Unirii, luminat de jocul ritmic al fântânilor arteziene. Apoi se poate merge
către Arcul de Triumf, ridicat în 1921 – 1922, iar drumul poate continua pe
bulevardul Kiseleff, mărginit de foste conace boiereşti, multe astăzi renovate
pentru a reînvia frumuseţea bulevardului de altădată. Muzeul Ţăranului Român,
Muzeul de geologie, Muzeul de ştiinţe ale naturii Grigore Antipa sunt repere
importante pe harta culturală a capitalei, aflate tot pe acest drum.

Tot în Bucureşti, iubitorii naturii
sălbatice pot vizita Delta Văcăreşti. Din 2016, Bucureştiul este prima capitală
din Europa care se poate lăuda cu un parc natural urban: 186 de hectare de
vegetaţie şi sute de vieţuitoare printre care vulpi, dihori, ţestoase de apă,
şerpi, peşti şi multe păsări rare, aproape la fel ca în Delta Dunării. Iar în octombrie
anul acesta, a fost deschis Parcul Sticlăriei, o a doua mini-deltă , cu o
configurație extraordinară: un mic lac şi o insulă unde, în ultimii 30 de ani,
vegetația s-a refăcut singură.

Centrul Vechi invită şi în vreme de
pandemie cu baruri sau restaurante cu specific divers. Cazarea se poate face în
hoteluri sau apart-hoteluri, pentru toate buzunarele. Iar activităţile
culturale, chiar şi restricţionate sunt numeroase şi tentante.