Supă de ceapă ca în Transilvania
În România există localităţi în care sunt cultivate anumite legume, astfel încât leguma respectivă ajunge să fie identificată cu numele acelei localităţi.
Ștefan Baciu, 23.02.2024, 15:15
În România există localităţi în care sunt cultivate anumite legume, astfel încât leguma respectivă ajunge să fie identificată cu numele acelei localităţi. Există, de exemplu, roşiile de Matca, o localitate din judeţul Galaţi, usturoi de Râmnicelu, localitate din judeţul Buzău. Există şi legume cărora li se adaugă numele judeţului din care provin, iar în pieţele agroalimentare devin adevărate branduri precum Cartofi de Covasna sau ceapă de Buzău. Şi pentru că am menţionat ceapa, trebuie să amintim că în România este o comună Pericei, renumită pentru ceapă produsă aici. La vreme de toamnă, la Pericei, în judeţul Sălaj, este organizat Festivalul cepei. Pe lângă beneficiile economice ale cultivării cepei, locuitorii din Pericei se bucură şi de atenţia vizitatorilor dornici să vadă modalităţile în care poate fi pregătită această legumă. Creşterea de popularitate a comunei Pericei este datorată şi celor două menţiuni în Cartea Recordurilor La prima ediţie a festivalului, din anul 2007, agricultorii din Pericei au împletit o funie de ceapă cu o lungime de exact 4518 metri, ei folosind nu mai puţin de 45 de mii de cepe. Atunci a fost dezvelit şi Monumentul Cepei. Bulbul de ceapă aurie-arămie are o înălţime de 4,5 metri, este realizat din fibră de sticlă şi răşini sintetice şi acoperit cu tablă de cupru bătută. Cu tot cu soclu are o înălţime de circa 6,5 metri. Acesta a constituit cel de-al doilea record consemnat în Guiness Book drept “cel mai înalt monument dedicat cepei”.
La Pericei ceapa reprezintă principalul ingredient al unor mâncăruri, precum „mărtaşul de ceapă”. Este foarte simplu de preparat: se înmoaie câteva cepe în puţin ulei încins, se adaugă două, trei linguri de făină, se stinge cu una, două linguri de bulion astfel încât să obţinem un fel de cremă în care mai adaugăm piper şi sare după gust.
La Pericei se pregăteşte supă de ceapă. Într-o oală se pun la fiert cubuleţe de carne de porc, iar după ce se spumează se pune circa un kg şi jumătate de ceapă tăiată solzişori, ca să ajungă pentru 6 persoane. La final se adaugă puţină sare şi pătrunjel tocat. Supa de ceapă se drege cu smântână.
În partea estică a Transilvaniei, în satele în care locuiesc secui, se pregăteşte, de asemenea, o supă de ceapă, dar cu cimbru şi cu slănină. Jumătate de kg de ceapă, tăiată în felii groase, se pune la rumerit în untură sau în unt. După ce capătă o culoare arămie, se toarnă puţin vinars şi se stinge cu puţină supă sau cu apă. Se adaugă cimbru uscat şi măcinat, câteva felii subţiri de slănină şi o foaie de dafin. Lăsăm la foc mic, timp de circa 30 de minute, iar spre final îngroşăm cu smântână. Supa poate fi acrită cu puţin oţet sau cu zeamă de lămâie.
Din ceapă se poate pregăti rapid o gustare. Sunt de ajuns câteva cepe tăiate solzişori care trebuie date cu sare şi apoi călite puţin în ulei. Se poate condimenta cu puţin piper, după care se poate consuma direct, pe o felie de pâine. Ceapa călită poate fi amestecată cu ciuperci, cu două linguri de făină, cu câţiva căţei de usturoi şi cu puţin lapte prins, rezultând astfel un alt preparat.
Iar dacă vă gândiţi la un desert, atunci imaginaţi-vă că la Pericei din ceapă se face chiar şi dulceaţă!
