Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Sărbătoarea clătitelor

La 25 februarie este marcată, în acest an, Ziua Internaţională a Clătitelor, un eveniment programat într-o zi de marţi, cu exact 47 de zile înaintea Paştelui catolic.

Sărbătoarea clătitelor
Sărbătoarea clătitelor

, 21.02.2020, 14:37

La 25 februarie este marcată,
în acest an, Ziua Internaţională a Clătitelor, un eveniment programat într-o zi
de marţi, cu exact 47 de zile înaintea Paştelui catolic. În străinătate i se
mai spune şi Marţea Clătitelor (Pancake Tuesday) sau Marţea Grasă (Fat
Tuesday). În unele comunităţi din România există un obicei de a îngropa iarna
printr-o sărbătoare numită Fărşang sau Fasching, termen preluat de la coloniştii
saşi care s-au stabilit în Transilvania. Cu această ocazie, localităţile erau
cutreierate de tineri îmbrăcaţi ciudat şi care, prin zgomotele pe care le
făceau, alungau spiritele rele înainte de intrarea in postul Paştelui. Tot cu
această ocazie, cei care colindau împărteau oamenilor din sat clătite sau gogoşi.
Împărţitul clătitelor era un obicei al saşilor din zona Braşovului, legat, se
pare, de plecarea tinerilor în armată. Aceştia colindau prin sat pentru a-şi
lua rămas bun, împărţind tuturor clătite pentru ca oamenii să nu îi uite. În
cursul serii pentru ei era organizată o petrecere la care se strângea toată
lumea din localitate.


Inventate, se pare, în Franţa,
clătitele s-au răspândit în Europa astfel încât le putem sub diferite nume în
vestul Europei şi pe continentul nord-american, dar şi în Europa centrală şi de
Est. Pot fi servite ca desert, umplute cu dulceaţă, gem sau cremă de ciocolată,
dar şi ca aperitiv atunci când sunt umplute cu legume sau cu carne. Uneori sunt
consumate împreună cu felul principal, de exemplu în Slovacia, unde friptura de
gâscă este servită cu varză roşie călită şi cu clătite.


Pentru aluatul de
clătite avem nevoie de un pahar de făină, de un ou, de jumătate de pahar de
lapte, de apă minerală sau sifon, de ulei şi sare. Amestecăm făina cu oul
într-un castron şi adăugăm laptele până când obţinem un aluat cremos, de
consistenţa smântânii. Clătitele se prăjesc în puţin ulei pe care trebuie să îl
încingem înainte de a turna aluatul, cu ajutorul unui polonic, în tigaie.
Stratul trebuie să fie subţire şi uniform, iar clătita se prăjeşte până ce
capătă o culoare aurie, după care, cu ajutorul unei spatule sau, dacă aveţi
dexteritate, printr-o mişcare energică în sus a tigăii, o întoarceţi pe partea
cealaltă.


Clătitele pot fi mai
mici sau mai mari. Cele mici se consumă după ce deasupra lor se toarnă dulceaţă
sau cremă de ciocolată, cele de dimensiuni mari se consumă pliate sau rulate,
umplutura rămânând, desigur, în interior. În Transilvania găsim şi clătite cu
umplutură de carne tocată, de pui, de porc sau de vită, amestecată cu ceapă şi
cu ciuperci călite şi condimentată cu piper, cimbru, mărar sau boia. În
Maramureş am întâlnit însă un preparat inedit, dar care ţine cont de tradiţiile
gastronomice ale regiunii, clătite cu cârnaţi. Avem nevoie de cârnaţi de casă
pe care-i tăiem feliuţe şi de câteva felii de şuncă pe care le tăiem în suviţe.
Amestecăm cârnaţii şi şunca cu caşcaval ras şi cu puţin mărar tocat mărunt. Cu
acest amestec umplem clătitele pe care le rulăm şi le punem într-un vas. De
menţionat că, fiind aperitiv, atunci când facem coca de clătite nu adăugăm
zahăr în compoziţie. După ce le-am aranjat în vas, turnăm puţină smântână peste
clătite. Introducem vasul în cuptor şi îl lăsăm la foc potrivit, timp de 15 minute.
Dacă folosim un vas de sticlă termorezistentă, atunci trebuie să îl lăsăm ceva
mai mult timp, peste 20 de minute, având în vedere că iniţial, cuptorul este
rece.

Foto: Mariana Chiriță/RRI
Secretele bucătăriei românești vineri, 15 noiembrie 2024

Preparate cu brânză de burduf

Unul dintre produsele tradiţionale ale crescătoirior de oi este brânza de burduf. Face parte din categoria brânzeturilor sărate, frământate...

Preparate cu brânză de burduf
Ouă poşate (sursa foto: pixabay@Mitrey)
Secretele bucătăriei românești vineri, 08 noiembrie 2024

Ouă românești

Acest preparat, servit de obicei la micul dejun, există şi în bucătăria altor popoare, însă cea autohtonă îl revendică sub numele de...

Ouă românești
foto: Mariana Chiriţă/RRI
Secretele bucătăriei românești vineri, 25 octombrie 2024

Sfecla roşie, în mâncăruri şi salate

Nu este una dintre vedetele bucătăriei româneşti, fiind folosită mai mult la salate şi mai puţin la mâncăruri. Sfecla roşie adaugă în...

Sfecla roşie, în mâncăruri şi salate
Murături (foto: ArmbrustAnna / pixabay.com)
Secretele bucătăriei românești vineri, 18 octombrie 2024

Gogoşari pentru sezonul rece

Conservarea prin diferite metode a unor legume, precum gogonelele, castraveţii, varza, conopida, ardei capia, mere, morcovi şi alte rădăcinoase...

Gogoşari pentru sezonul rece
Secretele bucătăriei românești vineri, 11 octombrie 2024

Tocană de legume

În stare proaspătă, ardeiul gras poate fi combinat, în salate, cu roşii, ceapă şi castraveţi, precum şi cu cuburi de brânză sau cu...

Tocană de legume
Secretele bucătăriei românești vineri, 04 octombrie 2024

Piftii de Gorj

În urmă cu o săptămână, primăria comunei Peştişani din judeţul Gorj a organizat o nouă ediţie a unui festival care a căpătat...

Piftii de Gorj
Secretele bucătăriei românești vineri, 27 septembrie 2024

Ghiveci de toamnă

În România întâlnim mai multe moduri de a pregăti acestl fel de mâncare în care sunt puse laolaltă multe dintre legumele toamnei şi anume...

Ghiveci de toamnă
Secretele bucătăriei românești vineri, 20 septembrie 2024

Raci fierţi în vin

Racul (Astacus astacus) este o delicatesă care, în mod tradiţional, se pune la fiert şi se consumă cu mujdei de usturoi. Racii care urmează a...

Raci fierţi în vin

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company