Preparate tradiţionale pentru masa de Anul Nou
De câţiva ani a crescut interesul românilor de a petrece Revelionul în stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii.
Ștefan Baciu, 27.12.2014, 10:20
De câţiva ani a crescut interesul românilor de a petrece Revelionul în stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii. Sunt însă şi români care preferă să petreacă noaptea de Revelion acasă, în jurul mesei pe care sunt aduse diferite preparate tradiţionale pentru această noapte specială. Pe lângă brad, locuinţa este decorată cu crenguţe de vâsc despre care se spune că aduc noroc. Masa festivă de Revelion începe după ora 21, iar musafirii sunt îmbiaţi cu diverse aperitive precum ouă umplute, salată boeuf, brânzeturi, preparate din carne de porc şi piftie.
Salata boeuf este de fapt o o salată de origine germană, amestecată cu maioneză şi inventată în bucătăriile boierilor din Valahia. Ingredientele acestei salate sunt: carne de vită, cartofi, boabe de mazăre, castraveţi şi gogoşari muraţi, morocvi şi maioneză. De obicei, pe masa de Anul Nou se pune piftie de porc însă, având în vedere consumul în exces a cărnii de porc din zilele anterioare, se face piftie din carne de pasăre. Piftia de cocoş şi de gâscă reprezintă un preparat tradiţional din Muntenia (provincie istorică românească), servit demult şi la curţile domneşti şi boiereşti. Pentru a pregăti o piftie de pasăre, avem nevoie de un kg de aripi şi pulpe, precum şi de câteva gheare şi capete pentru ca piftia să se închege mai repede. Ne mai trebuie două cepe, doi morcovi, o căpăţână de usturoi şi câteva frunze de pătrunjel verde. Punem la fiert toată carnea împreună cu morcovii şi ceapa. Spumăm şi lăsăm la fiert până ce carnea se desprinde de pe oase, adăugând spre final şi puţină sare. Adunăm carnea, pe care o mărunţim şi strecurăm zeama rămasă în vas pe care o turnăm într-un vas în care punem şi usturoiul pisat. Pregătim un vas mai mare sau mai multe castroane în care punem rondele de morcov, frunze de pătrunjel verde, eventual felii subţiri de gogoşar în oţet, precum şi bucăţile de carne. Peste toate acestea turnăm zeama cu grijă, pentru a nu deranja decorul. Lăsăm compoziţia să se răcească, apoi mutăm vasul sau castroanele în frigider. Piftia trebuie făcută cu o zi înainte de a fi servită.
După astfel de aperitive, pe masa festivă de Revelion se vor afla felurile principale de mâncare precum sarmalele, friptura şi cârnaţii din carne de porc cu garnitură de varză călită. Tradiţia de a mânca preparate pe bază de carne de porc este întâlnită în mai multe tări precum Spania, Austria, Germania, Italia sau Ungaria. În multe ţări se servesc purceluşi de lapte, iar în Austria pe masa de Revelion se află purceluşi de marţipan, iar toate acestea pentru că tradiţia de a mânca de Anul Nou preparate din carne de porc se bazează pe credinţa că porcul simbolizează progresul şi prosperitatea.
Cozonacul şi plăcinta cu răvaşe reprezintă, de obicei, desertul mesei de Revelion. Plăcinta cu răvaşe este cu brânză dulce şi cu stafide, dar în interior se află şi bileţele pe care sunt scrise diferite mesaje. Fiecare mesean care va servi această plăcintă va descoperi o predicţie pentru anul care vine sau un amănunt care îl caracterizează. Pentru că este ultima rubrică gastronomică din acest an, nu ne rămâne decât să vă urăm ”Poftă bună” şi ”La mulţi ani!”.