Preparate tradiţionale din Delta Dunării
Împărăţia apelor după cum i se mai spune Deltei Dunării ascunde încă multe secrete, începând de la misterioase aşezări antice și epave până la specii de păsări, peşti şi, nu în ultimul rând, nebănuite preparate gastronomice.
Ștefan Baciu, 19.02.2021, 11:50
Puţini ştiu că din aşa-numiţi ciulini din Delta Dunării
sunt comestibili. Aceștia sunt, de fapt, părţile unei plante acvatice aflate
sub nivelul apei, plantă care are tulpini ce pot atinge 5 metri și care poate
fi întâlnită în apele dulci din Europa și Asia. Acești ciulini (Trapa natans -
lat, water chestnuts sau water caltrop – eng) sau cornaci după cum le
spun locuitorii deltei pot fi adunați de pe canalele deltei, în luna
septembrie, atunci când se coc. Uscați și înnegriți, acești ciulini sunt
aduși uneori la țărm de valurile Mării
Negre. Conform locuitorilor Deltei, după înlăturarea ţepilor cu rol protector,
miezul, cu un gust uşor dulce, poate fi consumat ca atare. Se mai pot fierte şi
pasa, transformându-se într-un piure sau pot fi prăjiţi. Unii localnici
obişnuiesc să recolteze astfel de ciulini şi să îi lase în podul casei la
uscat, pentru a fi consumaţi apoi în perioada sezonului rece.
Peştele rămâne însă alimentul de bază al
locuitorilor deltei. În topul preferințelor gastronomice ale turiștilor care
vin în Delta Dunării, pe primul loc se află borșul de pește și storceagul. La
borșul de pește, bucățile de carne sunt
servite pe un platou, cu mujdei de usturoi, iar zeama în care a fiert
peștele este servită separat, într-un bol, alături de un ardei iute. Storceagul
este pregătit în perioada sezonului rece, când legumele din grădină sunt
înlocuite cu rădăcinoase, precum pătrunjelul, țelina și morcovul. Toate acestea
sunt tăiate mărunt, se adaugă cartofi tăiații cubulețe și se pun la fiert cu
bucăți din pește mai gras. Această ciorbă, acrită în mod tradițional cu oțet,
este dreasă cu ou și cu smântână înainte de a fi servită.
În topul preferințelor vizitatorilor Deltei
Dunării se află și salata de icre și chifteluțele din carne de pește, numite de
unii jurnaliştii străini care au vizitat Delta Dunării, hamburgeri de peşte. Un
alt preparat de top este carasul prăjit. Carasul este cel mai răspândit pește
din România și poate cântări, în mod excepțional, chiar și două kg. Un exemplar
tocmai bun pentru a fi prăjit trebuie să depășească 500 de grame. După ce este
curățat de solzi, eviscerat și spălat, carasul trebuie dat cu puțină sare, în
interior și pe exterior și lăsat câteva ore la rece. Spălat de surplusul de
sare, carasul trebuie crestat foarte des la exterior, pe fiecare parte.
Operațiunea este necesară pentru ca oasele multe ale acestuia să nu se simtă.
În continuare, este tăvălit prin făină, apoi prin mălai, după care este pus la
prăjit, în ulei. Se servește cu mămăligă și cu mujdei de usturoi, alături de un
pahar de vin alb sec sau demisec, bine răcit.