Preparate la grătar
În perioada dintre 23 aprilie, când este sărbătoarea Sfântului Gheorghe şi 21 mai, când este sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, crescătorii de oi se adună, conform tradiţiei, în diferite zone pentru a stabili locurile din zona montană und
Ștefan Baciu, 26.04.2014, 09:54
În perioada dintre 23 aprilie, când este sărbătoarea Sfântului Gheorghe şi 21 mai, când este sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, crescătorii de oi se adună, conform tradiţiei, în diferite zone pentru a stabili locurile din zona montană unde vor fi organizate stânele în perioada verii şi pentru a stabili cine vor fi cei care vor păzi oile. Datorită acestui vechi obicei pastoral, au apărut, în timp, şi serbările câmpeneşti, iar de aici şi până la obiceiul de a ieşi la sfârşit de săptămână în aer liber pentru a face un grătar nu a fost decât un pas mic.
Românii şi-au făcut un obicei de a ieşi la iarbă verde, iar unii dintre ei să îşi instaleze grătarele în zone special amenajate. Pe grătarul cu cărbuni obişnuiesc să pună carne de porc sau de pui, cârnaţi şi tradiţionalii mititei. De luat în considerare este şi varianta de a pune pe grătar un peşte, precum scrumbia, pusă întreagă sau somnul, tăiat transversal, în felii cu o grosime de 2 .. 3 centimetri.
Frigăruile constituie, de asemenea, o variantă tentantă, chiar dacă necesită ceva mai mult timp de pregătire. Avem nevoie de un kg de ceafă de porc sau, în orice caz, de carne împănată cu puţină grăsime, pe care o tăiem în cuburi cu latura de circa 3 centimetri. Pe ţepuşe de lemn, cu o lungime de circa 30 de centimetri înfigem pe rând bucăţi de carne, foi de ceapă şi, de ce nu?, pălării de ciuperci sau suviţe de ardei gras. Ţepuşele se aşează pe grătar, deasupra jarului, şi, din când în când, trebuie rotite pentru a se rumeni uniform. Se servesc calde, cu garnitură de cartofi prăjiţi şi, desigur, cu bere bine răcită. Poftă bună!