Preparate din peşte
Ziua de Bunavestire şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui când creştinii ortodocşi au dezlegare la peşte, în rest fiind restricţie totală la alimentele de origine animală.
Ștefan Baciu, 24.03.2023, 14:55
Ziua
de Bunavestire şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui
când creştinii ortodocşi au dezlegare la peşte, în rest fiind restricţie totală
la alimentele de origine animală. Şi, pentru că la 25 martie este marcată
Bunavestire, sărbătoare importantă a calendarului creştin, vă propunem un
meniu bazat pe peşte.
O astfel de masă începe, desigur, cu
un platou de aperitive.
Pe lângă salata de icre, pe platou pot fi puse rondele de ştiucă umplută, o
specialitate care se obţine cu multă muncă, bucăţi de peşte marinat şi
chifteluţe. Acestea se pot obţine din orice fel de peşte,
însă este preferat peştele mai mare, cu oase mai mari sau mai puţine, aşa cum
este somnul. Avem nevoie de un kg de carne de peşte, de două … trei cepe, de
câţiva căţei de usturoi, de două ouă, de puţină făină, de piper şi sare.
În unele variante se foloseşte piure de cartofi, în alte variante este de ajuns
să punem miezul a două felii de pâine, dar în niciun caz nu trebuie să uităm să
punem o legătură de mărar. După ce a fost dezosată şi după ce a fost
îndepărtată pielea, carnea de peşte trebuie trecută prin maşina de tocat. Pasta
rezultată este amestecată apoi într-un bol cu cepele tocate mărunt, cu mărarul,
de asemenea, tocat, cu feliile de pâine, cu ouăle, cu piper şi sare, după gust.
Căţeii de usturoi, pisaţi, sunt adăugaţi în compoziţia care trebuie omogenizată
cu mâna pentru a găsi şi îndepărta eventualele oase de peşte rămase în
tocătură. În continuare, cu ajutorul unei linguri, formăm chifteluţele pe care
le rostogolim prin făină înainte de a le pune la prăjit în tigaie.
În continuare, poate fi servită o ciorbă de peşte, cu multe
legume. Nefiind încă sezonul legumelor de grădină, la ciorbă pot fi puse rădăcinoase precum morcovi, ţelină, ceapă şi
cartofi. O astfel de ciorbă, specifică Deltei Dunării, este storceagul. Toate
legumele trebuie mărunţite şi puse la fiert împreună cu bucăţi de file de peşte
într-o oală de 4 .. 5 litri. Spre final se acreşte cu puţin oţet, cu borş sau
cu zeamă de lămâie. Spre deosebire de traditionala ciorbă de peşte, la storceag
se adaugă la final, un gălbenuş de ou amestecat cu câteva linguri de smântână.
Ca fel principal, vă propunem rasolul
de ştiucă sau de şalău. Pentru
o masă de 4 persoane, avem nevoie de o ştiucă sau de un şalău de peste un kg,
de 4 morcovi, de 8 cartofi de mărime medie, de o ţelină, de două cepe. Curăţăm
legumele, le spălăm şi le punem la fiert într-un vas în care să încapă şi
peştele. Cartofii şi morcovii îi putem lăsa întregi, ţelina o tăiem în 4
bucăţi, cepele le lăsăm, de asemenea, întregi. După circa 20 de minute adăugăm
peştele, eviscerat şi curăţat de solzi şi lăsăm să fiarbă la foc potrivit maxim
20 de minute. Spre final, adăugăm sare, după gust. Trebuie să scoatem cu grijă
peştele pentru ca să nu se desprindă carnea de pe oase. Punem peştele pe
platou, înconjurat de legumele fierte şi presărăm frunze tocate de pătrunjel,
după care îl porţionăm. Poate fi servit cu maioneză.