Ziua de Bunavestire şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui când creştinii ortodocşi au dezlegare la peşte, în rest fiind restricţie totală la alimentele de origine animală.
Varza murată poate fi pregătită ca umplutură pentru o plăcintă numită, sugestiv, vărzări.
Varza murată poate fi pregătită ca umplutură pentru o plăcintă numită, sugestiv, vărzări.
Urzicile se numără printre primele plante care apar la începutul primăverii. Ele cresc în mod natural în apropierea apelor sau la marginea pădurilor, iar consumul acestora contribuie la detoxifierea organismului.
Urzicile se numără printre primele plante care apar la începutul primăverii. Ele cresc în mod natural în apropierea apelor sau la marginea pădurilor, iar consumul acestora contribuie la detoxifierea organismului.
S-a intrat în Postul Paştelui, o perioadă de 40 de zile în care credincioşii ortodocşi consumă doar mâncăruri din legume. Una dintre mâncărurile de post este ciorba de varză acră, simplă sau în combinaţie cu alte legume.
S-a intrat în Postul Paştelui, o perioadă de 40 de zile în care credincioşii ortodocşi consumă doar mâncăruri din legume. Una dintre mâncărurile de post este ciorba de varză acră, simplă sau în combinaţie cu alte legume.
Există unele preparate care, pur şi simplu, se identifică cu Moldova, precum celebrele plăcinte poale-n brâu sau acele chiftele alungite cărora li se spune pârjoale.
Există unele preparate care, pur şi simplu, se identifică cu Moldova, precum celebrele plăcinte poale-n brâu sau acele chiftele alungite cărora li se spune pârjoale.
După sacrificarea tradiţională a porcului dinainte de Crăciun, în gospodăriile tradiţionale se trecea la conservarea prin sărare, prăjire şi afumare a unor preparate precum slănina, cârnaţii şi şunca,
După sacrificarea tradiţională a porcului dinainte de Crăciun, în gospodăriile tradiţionale se trecea la conservarea prin sărare, prăjire şi afumare a unor preparate precum slănina, cârnaţii şi şunca,
Astăzi vă prezentăm reţeta unei ciorbe inventate într-un oraş din Bucovina (provincie istorică din nordul României) şi care se numeşte chiar ciorbă rădăuţeană.
Astăzi vă prezentăm reţeta unei ciorbe inventate într-un oraş din Bucovina (provincie istorică din nordul României) şi care se numeşte chiar ciorbă rădăuţeană.
Mămăliga a intrat în cultura gastronomică a românilor, se pare, prin secolul al 17-lea, după aducerea şi cultivarea porumbului în Europa.
În perioada iernii, pe lângă cartofi sau varză murată, fasolea boabe a fost şi rămâne un ingredient de bază al bucătăriei tradiţionale româneşti.
