Obţinută prin fierberea mălaiului sau, dacă doriţi, a făinii de porumb, în apă cu puţină sare, mămăliga a fost, în alimentaţia românilor, un înlocuitor al pâinii.
Obţinută prin fierberea mălaiului sau, dacă doriţi, a făinii de porumb, în apă cu puţină sare, mămăliga a fost, în alimentaţia românilor, un înlocuitor al pâinii.
În România este şi vremea căpşunelor. După ani de declin al producţiei interne, se remarcă o revenire a producătorilor.
În România este şi vremea căpşunelor. După ani de declin al producţiei interne, se remarcă o revenire a producătorilor.
Mazărea reprezintă una dintre tentaţiile gastronomice de la sfârşitul primăverii şi de la începutul verii, atunci când poate fi întâlnită în stare proaspătă.
Mazărea reprezintă una dintre tentaţiile gastronomice de la sfârşitul primăverii şi de la începutul verii, atunci când poate fi întâlnită în stare proaspătă.
Din carne de peşte se pot obţine multe preparate şi mâncăruri, mult mai multe decât o ciorbă, preparate la grătar sau la cuptor din file.
Din carne de peşte se pot obţine multe preparate şi mâncăruri, mult mai multe decât o ciorbă, preparate la grătar sau la cuptor din file.
Primele borcane de dulceaţă din acest an se pregătesc în lunile mai şi iunie, atunci când apar şi primele fructe.
Primele borcane de dulceaţă din acest an se pregătesc în lunile mai şi iunie, atunci când apar şi primele fructe.
Mămăliga a intrat în cultura gastronomică a românilor, se pare, prin secolul al 17-lea, după aducerea porumbului din America și cultivarea acestuia în Europa. Atracția românilor pentru mămăligă a avut, cel mai probabil, un substrat psihologic.
Mămăliga a intrat în cultura gastronomică a românilor, se pare, prin secolul al 17-lea, după aducerea porumbului din America și cultivarea acestuia în Europa. Atracția românilor pentru mămăligă a avut, cel mai probabil, un substrat psihologic.
În lumea satului românesc de altădată era o expresie: dacă a apărut ștevia, am scăpat de foame. Fiind bogată în vitamine, ștevia avea, de fapt, multe beneficii după perioada de iarnă.
În lumea satului românesc de altădată era o expresie: dacă a apărut ștevia, am scăpat de foame. Fiind bogată în vitamine, ștevia avea, de fapt, multe beneficii după perioada de iarnă.
De 1 mai sau de Arminden, era obiceiul ca porţile şi ferestrele gospodăriei tradiţionale să fie împodobite cu ramuri verzi ca o protejare a recoltelor, a animalelor, a viilor şi livezilor.
