Spanacul este folosit la diverse aperitive şi mâncăruri, mai ales în perioada primăverii şi a verii, când îl găsim în stare proaspătă.
Spanacul este folosit la diverse aperitive şi mâncăruri, mai ales în perioada primăverii şi a verii, când îl găsim în stare proaspătă.
Credincioşii ortodocşi intră în curând în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care, cu excepţia unor zile când este dezlegare la peşte, aceştia consumă doar mâncăruri din vegetale.
Credincioşii ortodocşi intră în curând în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care, cu excepţia unor zile când este dezlegare la peşte, aceştia consumă doar mâncăruri din vegetale.
Una dintre cele mai populare ciorbe, întâlnită în oferta marii majorităţi a pensiunilor şi restaurantelor din România, este cea de burtă.
Una dintre cele mai populare ciorbe, întâlnită în oferta marii majorităţi a pensiunilor şi restaurantelor din România, este cea de burtă.
Provincie situată între Dunăre şi Marea Neagră, Dobrogea are o gastronomie cu puternice influenţe orientale datorită minorităţii turco-tătare.
Provincie situată între Dunăre şi Marea Neagră, Dobrogea are o gastronomie cu puternice influenţe orientale datorită minorităţii turco-tătare.
Banatul are o gastronomie distinctă, dar apropiată totuşi de cea din Transilvania, pentru că ambele provincii au făcut parte până la începutul secolului 20 din acelaşi imperiu.
Banatul are o gastronomie distinctă, dar apropiată totuşi de cea din Transilvania, pentru că ambele provincii au făcut parte până la începutul secolului 20 din acelaşi imperiu.
Buzăul se remarcă prin câteva produse cu denumire de origine, fiecare cu o poveste legată de târgurile organizate într-o zonă cu mare trafic comercial,
Buzăul se remarcă prin câteva produse cu denumire de origine, fiecare cu o poveste legată de târgurile organizate într-o zonă cu mare trafic comercial,
După sacrificarea rituală în ziua de Ignat, porcul nu era consumat integral în perioada Crăciunului, gospodarii rămânând cu slănină, cârnaţi şi şuncă pe care le conservau prin sărare, prăjire şi afumare.
După sacrificarea rituală în ziua de Ignat, porcul nu era consumat integral în perioada Crăciunului, gospodarii rămânând cu slănină, cârnaţi şi şuncă pe care le conservau prin sărare, prăjire şi afumare.
Piftia este este nelipsită de pe masa românilor de Crăciun sau de Anul Nou, dar şi de Bobotează există tradiţia de a mânca piftie, grâu fiert şi de a bea vin roşu.
