Deserturi din căpșune

Chair dacă ploile au fost și sunt în exces, în piețele și magazinele din România au apărut căpșunele.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Ștefan Baciu, 18.06.2021, 12:35

Chiar dacă ploile au fost și sunt în exces, în piețele și magazinele din
România au apărut căpșunele. Sunt, parcă, mai mici față de anii trecuți, din
cauza ploilor după cum explică vânzătorii, dar dulci și aromate. După ani de
declin al producţiei interne, se remarcă o revenire a producătorilor care au
început să cultive nu numai soiuri de mare productivitate, ci şi cu acel gust
de pe vremea bunicilor. Aceste fructe se diferenţiază prin mărimea lor,
culoare, intensitatea aromei şi gust pentru că în lume există peste 600 de
soiuri de căpşuni. Originar din America, arbustul care ne dă acest delicios
fruct a început să fie cultivat în Europa în secolul al 18-lea şi, în timp, a
pătruns şi în spaţiul românesc.

Căpşunele pot fi servite
imediat după ce le-am îndepărtat codiţele şi le-am spălat. Bineînţeles, le
punem în castroane, iar deasupra lor presărăm zahăr sau, de ce nu?, turnăm
puţină miere. Căpșunele mai pot fi servite într-o combinație cu smântână, cu un
iaurt mai gras și cu miere sau cu frișcă. Smântâna trebuie amestecată cu puțin
miere și cu esență de vanilie după care se toarnă în cupe în care deja am pus
căpșunele întregi sau, dacă sunt mai mari, tăiate în jumătăți.

Pentru a păstra savoarea acestui fruct şi după
trecerea perioadei culesului, putem să facem o dulceaţă de căpşune. Avem nevoie
de 3 kg de căpşune, de un kg şi jumătate de zahăr şi de o lămâie. După ce li se
îndepărtează codiţele şi după ce sunt spălate, căpşunele trebuie puse într-o
cratiţă, în straturi, alternativ cu zahărul, adăugându-se zeama rezultată din
stoarcerea lămâii, pentru ca fructele să se întărească puţin şi să nu se
strivească. Vasul trebuie lăsat la rece timp de câteva ore până ce căpşunele
lasă zeamă. Se pune la fiert, la foc mic, iar periodic trebuie îndepărtată
spuma formată. După circa 45 de minute, scoatem puţină zeamă pe o farfurie şi o
lăsăm să se răcească pentru a vedea dacă este consistentă şi dacă se leagă. Dacă
acesta nu curge în farfurie, atunci dulceaţa este gata şi poate fi turnată în
borcane cu capac, pe care le lăsăm să se răcească lent, după care le depozităm
într-un loc răcoros.

Există o metodă de a obţine atât dulceaţă, cât şi
sirop de căpşune. După ce au lăsat zeamă, căpşunele sunt mutate într-o altă
cratiţă, iar la fiert este pusă doar zeama lăsată de acestea. După circa o
jumătate de oră, o parte din zeamă este turnată în vasul cu căpşune care este,
de asemenea, pus la fiert până ce zeama capătă consistenţă. Restul de zeamă,
căreia i se mai adaugă vreo 200 de grame de zahăr, este lăsat la fiert până
când acest sirop capătă, de asemenea, consistenţă, putând fi turnat apoi în
sticle.

Căpșunele pot fi folosite
cu succes și la produse de patiserie precum tarte sau prăjituri cu aluat.