Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Cârnaţi de Pleşcoi

Cârnaţii de Pleşcoi au intrat, la începutul acestei luni, pe lista produselor cu indicaţie geografică protejată în Uniunea europeană.

Cârnaţi de Pleşcoi
Cârnaţi de Pleşcoi

, 11.10.2019, 14:43

Cârnaţii de Pleşcoi au
intrat, la începutul acestei luni, pe lista produselor cu indicaţie geografică
protejată în Uniunea europeană. Pe această listă sunt înregistrate peste 1450
de produse alimentare, printre ele figurând, alte cinci produse româneşti: scrumbia
de Dunăre afumată, novac adumat din Ţara Bârsei, telemeaua de Ibăneşti, salamul
de Sibiu şi magiunul de prune de Topoloveni.


Cârnaţii de Pleşcoi sunt
produşi în judeţul Buzău în mai multe localităţi
printre care şi cea care dă numele produsului. Preparate asemănătoare din
carne tocată au fost produse şi în alte zone, însă
ei au devenit cunoscuţi datorită târgurilor locale organizate într-un loc cu
mare trafic comercial, care lega cele trei mari provincii istorice româneşti:
Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. Cel mai cunoscut târg era Drăgaica,
organizat în cursul lunii iunie la Buzău, iar documente de la începutul
secolului al 19-lea fac referire la preţurile la care erau vândute pastrama de
oaie şi cârnaţii, produse aduse din satele Berca şi Pleşcoi.

Iniţial, cârnaţii
de Pleşcoi erau produşi din carne de oaie, tocată cu barda, amestecată cu seu
de oaie şi condimentaţi cu usturoi, cimbru şi busuioc. Acest amestec era pus în
maţe subţiri de oaie, după care urma afumarea cârnaţilor. În reţetă a fost
introdusă apoi şi carnea de vită, într-o proporţie mai mică decât cea de oaie.
Sosirea în zona Buzăului, la sfârşitul secolului al 18-lea, a unor refugiaţi de
naţionalitate bulgară şi sârbă din cauza războaielor ruso-turce a dus la
modificarea reţetei cârnaţilor. Aceştia s-au aşezat în zona Buzăului unde au
înfiinţat aşa-numitele sârbării, iar aici au continuat să facă ce ştiau ei mai
bine, adică să cultive legume. Preferinţa acestora pentru condimentarea cu
ardei iute roşu a dus la modificarea reţetei cârnaţilor de Pleşcoi. Atunci a
apărut, se pare, babicul de Buzău sau babicul sârbesc de Buzău, preparat însă
nu cu carne de oaie sau de vită, ci cu carne de porc, probabil o frondă faţă de
otomani. Metoda de preparare a babicului este asemănătoare cu cea a cârnaţilor
de oaie, carnea de porc, de obicei
pulpă, fiind tocată cu barda.


Există două tipuri de cârnaţi de Pleşcoi, unii
uscaţi şi alţii afumaţi. În ambele variante, materia primă utilizată este
carnea de oaie, două treimi şi de vită, o treime. În reţeta tradiţională este
permisă înlocuirea cărnii de oaie cu carne de capră, în proporţie de cel mult
10%. Condimentele folosite sunt ardei iute roşu, cimbru, boia de ardei iute şi
dulce, usturoi şi sare. Carnea se dă cu sare şi se lasă la maturat, la rece,
timp de două zile, după care se toacă şi se amestecă cu supă de oase, care are
rolul de liant. Se adaugă şi condimente: usturoi mărunţit, ardei iute roşu crud
sau uscat, tocat, cimbru mărunţit, boia de ardei iute şi boia de ardei dulce.
Pasta astfel obţinută este introdusă în maţe de oaie, după care se formează
cârnaţii, cu o lungime de 15 … 20 de cm. După aceea, cârnaţii sunt lăsaţi la
zvântat la rece, timp de o zi, iar apoi afumaţi cu lemn sau rumeguş de fag.

Cârnaţii de Pleşcoi sunt pregătiţi pe grătar sau în tigaie, ca aperitiv cald
sau împreună cu alte preparate la gratăr, cu sau fără garnitură şi cu salată de
gogonele sau de castraveţi muraţi. La toate acestea poate fi adăugat şi un
pahar de vin, alb sau roşu, sec sau demisec, zona Buzăului fiind renumită şi pentru
vinuri.

Foto: Mariana Chiriță/RRI
Secretele bucătăriei românești vineri, 15 noiembrie 2024

Preparate cu brânză de burduf

Unul dintre produsele tradiţionale ale crescătoirior de oi este brânza de burduf. Face parte din categoria brânzeturilor sărate, frământate...

Preparate cu brânză de burduf
Ouă poşate (sursa foto: pixabay@Mitrey)
Secretele bucătăriei românești vineri, 08 noiembrie 2024

Ouă românești

Acest preparat, servit de obicei la micul dejun, există şi în bucătăria altor popoare, însă cea autohtonă îl revendică sub numele de...

Ouă românești
foto: Mariana Chiriţă/RRI
Secretele bucătăriei românești vineri, 25 octombrie 2024

Sfecla roşie, în mâncăruri şi salate

Nu este una dintre vedetele bucătăriei româneşti, fiind folosită mai mult la salate şi mai puţin la mâncăruri. Sfecla roşie adaugă în...

Sfecla roşie, în mâncăruri şi salate
Murături (foto: ArmbrustAnna / pixabay.com)
Secretele bucătăriei românești vineri, 18 octombrie 2024

Gogoşari pentru sezonul rece

Conservarea prin diferite metode a unor legume, precum gogonelele, castraveţii, varza, conopida, ardei capia, mere, morcovi şi alte rădăcinoase...

Gogoşari pentru sezonul rece
Secretele bucătăriei românești vineri, 11 octombrie 2024

Tocană de legume

În stare proaspătă, ardeiul gras poate fi combinat, în salate, cu roşii, ceapă şi castraveţi, precum şi cu cuburi de brânză sau cu...

Tocană de legume
Secretele bucătăriei românești vineri, 04 octombrie 2024

Piftii de Gorj

În urmă cu o săptămână, primăria comunei Peştişani din judeţul Gorj a organizat o nouă ediţie a unui festival care a căpătat...

Piftii de Gorj
Secretele bucătăriei românești vineri, 27 septembrie 2024

Ghiveci de toamnă

În România întâlnim mai multe moduri de a pregăti acestl fel de mâncare în care sunt puse laolaltă multe dintre legumele toamnei şi anume...

Ghiveci de toamnă
Secretele bucătăriei românești vineri, 20 septembrie 2024

Raci fierţi în vin

Racul (Astacus astacus) este o delicatesă care, în mod tradiţional, se pune la fiert şi se consumă cu mujdei de usturoi. Racii care urmează a...

Raci fierţi în vin

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company