Zilele Muzeului Ţăranului Român

Pentru al şaptelea an, Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti şi-a celebrat existenţa dedicând publicului fidel, dar şi celor curioşi să îl descopere, zece zile de evenimente culturale.

Monica Chiorpec, 23.09.2019, 14:40

Pentru al şaptelea an, Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti şi-a celebrat existenţa dedicând publicului fidel, dar şi celor curioşi să îl descopere, zece zile de evenimente culturale. Expoziţii în premieră, târguri, ateliere, concerte şi proiecţii cinematografice, toate acestea au transformat clădirea de pe Şoseaua Kiseleff într-un punct de interes pentru iubitorii de artă. Cum au debutat Zilele Muzeului Ţăranului Român? Ne oferă detalii Virgil Ştefan Niţulescu, managerul instituţiei: Am organizat, chiar în prima zi dintre cele dedicate Muzeului Ţăranului Român, vernisajul expoziţiei Restituiri, realizată de Cela Neamţu, care propune o reinterpretare a motivelor din arta tradiţională românească. Dumneaei este un foarte cunoscut artist în domeniul artelor textile, iar expoziţia sa, care a fost itinerată vreme de un an în mai multe muzee din ţară, ajunge în sfârşit în Bucureşti, în mod firesc, aş spune eu, la noi în muzeu.

Zilele Europene ale Patrimoniului din preajma zilei de 14 septembrie au coincis atât Zilei Crucii, deosebit de importantă pentru Muzeul Ţăranului Român, cât şi zilei de naştere a pictorului Horia Bernea, fondator, director al instituţiei şi geniu artistic care a regândit paradigma expoziţională ce face din Muzeul Naţional al Ţăranului Român o instituţie aparte. Din păcate, anul acesta, Zilele Patrimoniului au tras şi un semnal de alarmă pentru pericolul cu care se confruntă patrimoniul muzeal şi arhivistic.

Virgil Ştefan Niţulescu: Este vorba despre o subfinanţare cronică de care suferă instituţia noastră muzeală, alături de alte muzee importante din România, care ne determină să nu alocăm sumele de bani necesare pentru prezervarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului pe care îl deţinem în cadrul unei arhive extrem de importante – atât pe suport papetar, cât şi audio, foto şi video.

Până la redeschiderea expoziţiei permanente, Muzeul Ţăranului Român, a cărui clădire emblematică a trecut printr-un amplu proces de consolidare şi restaurare, îşi invită publicul să ia parte la proiecţiile cinematografice de la Cinema Muzeul Ţăranului. Chiar Zilele Muzeului au prilejuit retrospective de neratat pentru cinefili: Avem, în acest an, foarte multe proiecţii cinematografice. Noi suntem, practic, singurul muzeu din România care are un cinematograf funcţional şi înscris ca atare la Centrul Naţional al Cinematografiei. Foarte multe proiecţii cinematografice au avut loc în primele trei zile ale evenimentului nostru anual, o retrospectivă a Festivalului de Film Anonimul, o retrospectivă a filmului românesc pe care o organizăm în colaborare cu DACIN SARA – Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual – Societatea Autorilor Români din Audiovizual.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român nu omite să includă în programele sale culturale nici muzica. Programul Cantus mundi a însufleţit atmosfera din curtea muzeului în aceste zile de sărbătoare.

Virgil Ştefan Niţulescu: Microconcertele pe care le găzduim în cadrul proiectului Oraşul cântă. Este un proiect susţinut de Corul Naţional de Cameră Madrigal Marin Constantin, cor care promovează un program special, intitulat Cantus mundi, în cooperare cu coralele de copii din ţară, încercând să îi aducă pe copii aproape de muzica corală clasică. O muzică ce, din păcate, uneori este exilată din sălile de spectacole.

Până la sfârşitul acestui an, Muzeul Naţional al Ţăranului Român va lansa noi invitaţii la evenimente culturale. La acest moment, sunt deschise spre vizitare Sala Irina Nicolau şi Sala Acvariu. Continuă, de asemenea, activitatea Atelierului de creativitate, precum şi manifestările organizate la Cinema Muzeul Ţăranului din Studioul Horia Bernea. Totodată, rămâne deschisă şi Galeria de Artă Ţărănească, în care funcţionează magazinul Muzeului Naţional al Ţăranului Român.