Un alt fel de avanpremiera a Festivalului International „Lucian Blaga” de la Târgu Mureş

Dacă spui că Literatura română poate,câteodată, să schimbe destine, probabil că ești întâmpinat cu scepticism sau chiar cu ironie.

Carmen Săndulescu, 27.04.2020, 12:06

Dacă spui că
Literatura română poate,câteodată, să schimbe destine, probabil că ești
întâmpinat cu scepticism sau chiar cu ironie. Da, este o afirmație prea
generală, dar îmi vin în minte destule discuții, la fel de gererale, despre
literaturi mari și literaturi mici. Zilele acestea de încercări sunt,
totuși, prilej de perspective mai inovatoare. Un asemenea destin este direct
legat de Lucian Blaga – de festivalul internațional care-i poartă numele și de
o prietenie sinceră.

Ediția
din 2019, a 19-ea, a Festivalului Internațional Lucian Blaga de la
Târgu Mureș a avut loc vara și a fost găzuită de Radio Târgu Mureș. Ce și cum
se va întâmpla în vara acestui an încă nu se știe. Dr. Eugeniu Nisto, lector
la Universitatea Petru Maior din orașul transilvan, organizator principal, nu
și-a spus cuvântul deocamdată ; dar mai este timp. Până atunci, îl cunoaștem
pe unul dintre invitați : Dr.
FABIO MELANO, traducător şi publicist din Milano, Italia. Cum a ajuns un fost
inginer să cunoască România, literatura română (începând cu Blaga) și să devină
bun prieten cu amândouă ? Explicații direct de la sursă.

Blaga pentru mine a fost o
descoperire oarecum mai ușoară. De ce ? Eu sunt prieten cu domnul profesor
Eugeniu Nistor – stâlpul pe care se sprijină Festivalul Blaga de la Târgu Mureș
– și el a fost cel care a început să mă inițieze. Prima carte, a doua, și m-am
lăsat prins de tot. Cărțile nu erau traduse, eu citesc în română. Și am ajuns
la Discibolul – niște aforisme scrise de Blaga. Știti că Cioran e foarte
cunoscut în Italia pentru aforismele lui. El are un stil limpede, în care e mai
mult întuneric decât lumină. Însă, în momentul în care începi să cunoști româna
și vezi aforismele lui Blaga – știi că el era o ființă superioară. Și ajungea
imediat acolo unde mulți se chinuie să ajungă prin metafore…La Blaga sunt
momente când pare să vină un fulger de sus și nivelul se schimbă. Asta am
simțit eu traducând Discobolul.

Probabil
că ediția a 20-a a Festivalului de la Târgu Mureș va avea loc, într-o formă sau
alta. Poate nu extins și la alte localități din județ, ca în alți ani. Rămâne
să vedem. Sigur este faptul că, odată pornit pe acest drum, Fabio Melano nu
și-a schimbat doar orientarea profesională. După ce s-a convins că opera lui
Blaga nu prea este tradusă în italiană, a trecut la o provocare mai grea -
cartea Lucian Blaga – filosof al culturii, scrisă de Eugeniu Nistor. Și așa a ajuns la balada Miorița, la spațiul
mioritic (Blaga) și a învățat multe lucruri care nu sunt la îndemâna oricui.
Concluzia la care s-a oprit e simplă și la obiect:

Și am ajuns și la Scrisoarea a
III-a a lui Eminescu. Deci, totul se leagă. Blaga nu se naște ca o ciupercă
într-o pădure uscată. Se naște într-o pădure pe care el cumva a interiorizat-o
și reușit să o pună în paginile cărților. Mai există un punct foarte important
– stilistica. El folosește limba română ca un muzician. Cum făcea Enescu. Lua
notele și le punea împreună într-o compoziție deosebită. Blaga face la fel cu
literele și vorbele. Iar eu, pentru
că acum știu limba – nu foarte bine -pot să mă hrănesc cu ce ne-a dăruit el.

Cuvintele lui Fabio
Melano completează perfect portretul unui om care, de altfel, a trăit câțiva
ani la Târgu Mureș. Continuă să se declare pe jumătate român și afirmă că
italienii înțeleg cu inima textele lui Blaga. Interesant este că descoperirea
care i-a schimbat drumul în viață s-a răsfrânt partial și asupra fetei lui. Este
studentă la medicină. La Târgu Mureș. Ne-am dori ca dramele care se petrec în
lume, la ora actuală, să se mute curând doar în pagini tămăduitoare de
literatură. Pe care să le citim cu un sentiment de împăcare și recunoștință.
Împăcarea însă e mult mai grea decât literatura.