Proiectul AfterLand

Arta și știința s-au apropiat într-un nou proiect de cercetare artistică: „AfterLand”.

Eugen Cojocariu și Ion Puican, 26.06.2024, 16:00

Acesta își propune să sublinieze importanța conlucrării celor două domenii, concentrându-se pe sustenabilitatea ecologică și socială a Deltei Dunării. Proiectul propune o cercetare, o expoziție artistică și un simpozion, conlucrând la consolidarea dialogului dintre disciplinele artistice, științifice și umaniste. Proiectul a pornit de la premisa că abordările transdisciplinare care includ arta pot atinge probleme complexe într-o manieră integrativă. Expoziția din cadrul proiectului s-a desfășurat la Rezidența9 din București.

Despre proiect și despre ce expune în cadrul acestuia, am stat de vorbă cu unul dintre artiștii participanți, Ioana Vreme Moser:

„Expun o piesă care se numește „Fluid Alfabet” și e o lucrare care a rezultat dintr-o cercetare, cercetare pe care o fac de trei ani. Este legată de fluidică și am făcut câteva piese inspirate de aceste forme și geometrii computaționale care funcționează cu apă. Practic, e un calculator care funcționează cu lichid. Am fost invitat în această expoziție tocmai pentru că explorez ideea de apă și de fluiditate în tehnologie și în tehnologii alternative.”

Modul în care funcționează computerul fluid creat de Ioana Vreme Moser ne-a fost explicat chiar de către artistă:

 „Funcționează cu „efectul Coandă”, denumit după Henri Coandă, care spune că, de exemplu, dacă ai un pahar și începi să torni jetul, se atașează uneori de pahar și acest efect este folosit în geometrie. Prin forme concave și convexe, jeturi de apă pot fi mutate dintr-o parte sau în alta sau pot face diferite interacțiuni. Și cu aceste interacțiuni poți stoca informație. Informația fiind absența sau prezența apei.

Pot să spun despre lucrarea mea, eu investighez tehnologii alternative și mă uit la cum am putea să construim, de exemplu, sisteme computaționale, calculatoare din materiale alternative. Deci pentru mine e interesant, e o propunere, e un fel de prototip, să zic așa, pentru gândire. Și mă gândesc că poate anumitor oameni nu li se va părea interesant sau poate inspirativ, mai ales oamenilor care chiar sunt în domeniul tehnologic.”

Un alt artist vizual din cadrul proiectului , Floriama Cândea, ne-a vorbit despre intenția și conceptul „AfterLand”, inclusiv despre ce a adus expoziția în fața publicului:

„Este o expoziție care vizează diverse idei care au legătură cu ecologia apei și nu numai, și a pământului și ecologia în general. Cred că direcția generală pe care am încercat noi să o urmărim ar fi cum anume se uită artiștii la unele fenomene sau la unele lucruri care sunt puse în pericol de expansiunea asta a tehnologiei și a vieții oamenilor și economiei, și să vedem prin această lentilă artistică lucruri diferite sau interesante legate de zone acvatice sau forestiere și cum influențează omul viața naturală în anumite regiuni. Și avem artiști din Olanda, din Spania, din Germania, din România, Slovenia, fiecare cu o idee sau cu o lucrare, cu o optică foarte diferită, de la proiect la proiect. Avem artiști care s-au uitat atât prin telescop, cât și prin microscop, la cum influențează deforestarea, lumea micro și lumea macro a unor regiuni. Avem computere fluidice, Ioana Vreme Moser, care a pornit de la unele schițe pe care le-a găsit în lucrări de cercetare din anii 70 despre computere fluidice și a testat tot felul tranzistori fluidici, rezistori fluidici și tot felul de circuite. E o lucrare la care ea testează constant și o îmbunătățește constant. Avem microorganisme care trăiesc în apă. Avem viața artificială, lucrări video, instalații.”

Floriama Cândea ne-a spus câteva cuvinte și despre propria lucrare prezentă în cadrul expoziției:

 „O lucrare care e încă „work in progress”, în care e o paralelă între viața naturală și viața artificială. Mă uit prin microscop la microorganismele care trăiesc în apă, după care am un algoritm care șterge pur și simplu tot ce este viu din acest environment și adaugă niște ființe artificiale care mimează viața naturală, fără să ajungă la această complexitate, desigur.”