Prima pagină » Rubrici » Eveniment cultural » Privirea prin ramă – portrete și autoportrete ale familiei Storck la MMB

Privirea prin ramă – portrete și autoportrete ale familiei Storck la MMB

Ion Puican, 24.01.2024, 13:09

Muzeul Municipiului București (MMB) a deschis la finele anului trecut o expoziție temporară ce poate fi vizitată până la mijlocul lunii februarie a acestui an: Privirea prin ramă: portrete și autoportrete ale familiei Storck la Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck din capitală, unul dintre sediile ce aparțin MMB. Expoziția propune, în cadrul casei-atelier a celor doi artiști clasici, o incursiune în lumea acestora, printre rude și prieteni de familie, o trecere în revistă a diverselor etape de viață sau artistice ale artiștilor, prin intermediul portretelor și autoportretelor semnate de familia Storck. Frederick Ștefan Storck (1972-1942) a fost un sculptor român, cronicar de artă și profesor. Soția acestuia, Cecilia Cuțescu-Storck (1879-1969) a fost o pictoriță cu o importantă influență în viața culturală din perioada interbelică.

Despre ce ne propune expoziția MMB de la Casa Storck, am stat de vorbă cu muzeograful și curatoarea acesteia, Ana Maria Arsinca:

Prin reunirea unor lucrări care nu au mai fost expuse de foarte mult timp, expoziția reușește să pună în lumină o altă dimensiune, cea familială. Așadar, am adus în atenția publicului o selecție de portrete și autoportrete ale membrilor familiei Storck, în încercarea de a completa galeria unor astfel de lucrări deja existente în expoziția permanentă și de a trasa un fir genealogic al unei familii, considerată de literatura de specialitate drept o dinastie artistică.

Despre familia Storck, curatoarea Ana Arsinca ne-a dat mai multe detalii:

Această dinastie artistică a fost întemeiată de Karl Storck, originar din Germania, care s-a stabilit la București în 1849. Karl Storck este cunoscut, pe de o parte, pentru realizarea de sculpturi monumentale, decorații în stuc pentru clădiri, monumente funerare și sculptură în lemn, strane și mobilier pentru biserici, iar pe de altă parte, pentru activitatea de profesor de sculptură și perspectivă la Școala de Belle Arte din București, fiind cel care a pus bazele școlii românești de sculptură. Doi dintre fii săi, Carol și Frederic Storck, au devenit la rândul lor sculptori. Carol Storck a studiat sculptura la Florența, a petrecut trei ani în Philadelphia, apoi a revenit în țară, unde a început să lucreze împreună cu tatăl său pentru diferite comenzi, iar Frederic Storck a studiat sculptura la Școala de Belle Arte din București, acolo unde, după ce își completează studiile la München, a devenit profesor de modelaj și desen. De asemenea, pe Frederic Storck îl regăsim printre fondatorii societății Tinerimea Artistică la început de secol XX.

O importanță deosebită în istoria familiei Storck o joacă pictorița Cecilia Cuțescu-Storck. Despre personalitatea ei, Ana Arsinca ne-a declarat:

O altă latură importantă a familiei Storck privește personalitatea complexă a Ceciliei Cuțescu Storck, soția lui Frederic Storck. Aceasta a devenit prima femeie profesor la Școala bucureșteană de arte în 1916, acesta fiind și anul în care înființează Asociația Femeilor Pictorițe și Sculptorițe. Cuplul Storck a avut două fiice Gabriela Storck, arhitectă, și Cecilia Frederica Storck-Botez, ceramistă.

În finalul discuției noastre, Ana Arsinca a ținut să menționeze:

Ce putem să menționăm e că, deși avem în vedere stiluri, forme de expresie și perioade diferite, expoziția propune surprinderea unității artistice, a contribuției fiecărui membru la ceea ce a însemnat și înseamnă astăzi numele Storck în istoria artelor românești. Așadar, printre cele mai reprezentative lucrări regăsim expus portretul Ceciliei Cuțescu Storck, realizat la sfârșitul anului 1909 la Paris, portretul lui Frederic Storck, portretele fiicelor cuplului Storck realizate de Cecilia Cuțescu-Storck și două autoportrete ale pictorului Alexandru Satmari. Ineditul expoziției este reprezentat de aceste două autoportrete ale lui Alexandru Satmari, soțul Ortansei Satmari, care a fost sora Ceciliei Cuțescu-Storck. Fiecare lucrare expusă poate fi privită ca un document plastic în sine, care poartă atât povestea celui care a creat-o, cât și a celui reprezentat. Prin urmare, vă așteptăm să descoperiți fiecare lucrare în parte din expoziția temporară până la data de 18 februarie.