Prima pagină » Rubrici » Eveniment cultural » Portretul feminin în opera lui Gheorghe Tăttărescu

Portretul feminin în opera lui Gheorghe Tăttărescu

Ion Puican, 27.02.2023, 09:41

În cadrul Palatului Suțu din capitală, Muzeul
Municipiului București (MMB) prezintă o expoziție tematică, readucând în fața
publicului poate cel mai important pictor academist român și precursorul
neoclasicismului la noi în țară: Gheorghe Tattarescu (1820-1894) – expoziția
Portretul feminin în opera lui Gheorghe Tattarescu. Artistul a început să
picteze ca zugrav de biserici și a continuat studiile ajungând, așa cum a
fost numit, pictorul cel mai tipic academist. Despre cariera lui Gheorghe
Tattarescu și despre istoria acestuia, am stat de vorbă cu muzeograful și
curatoare expoziției, Rodica Ion:

După întoarcerea de la studii din Italia, cea mai mare parte din
activitatea artistică a lui Gheorghe Tattarescu și cea mai cunoscută a fost
dedicată artei religioase, cu peste 50 de astfel de ansambluri picturale, unde
a dezvoltat un stil personal între academismul italian și iconografia
tradițională post bizantină. Această activitate îl va consacra drept cel mai
important pictor muralist modern din țara noastră. La peste 200 de ani de la
nașterea pictorului, timpul validează meritele acestui mare artist și totodată
mare patriot și motivează cu prisosință propunerea noastră de a aduce un omagiu
celui care a fost o personalitate exemplară a secolului al XIX-lea, un adevărat
modelator al gustului pentru frumos. Pictor de talent, autor de mari ansambluri
picturale ecleziastice, fondator al Școlii de Belle Arte din București și
mentor al unei întregi generații de artiști, membru activ în cele mai
importante mișcări socio-culturale ale vremii, Gheorghe Tattarescu este un nume
reprezentativ al culturii române moderne.

Ce propune expoziția de la Palatul Suțu din
capitală?

De data aceasta propunem o expoziție tematică în care prezentăm o
selecție inedită de pictură și grafică, intitulată sugestiv Portretul feminin
în opera lui Gheorghe Tattarescu. Dacă celelalte teme majore asupra cărora
pictorul și-a îndreptat atenția au fost studiate și evidențiate publicului de-a
lungul timpului, profesoratul la Școala de Belle Arte, pictura sa ecleziastică
și cea istorică, observăm că, deși ocupă o pondere însemnată din moștenirea sa,
discretul portret feminin din copiile după marii maeștri studiați la Roma sau
al doamnelor din anturajul său a rămas pe nedrept mărginit la funcția primară
de studii, respectiv de imortalizare fotografică.

Abordarea chipului unei
doamne din secolul al XIX-lea în pictura modernă presupunea însă mai mult decât
redarea realistă a trăsăturilor, și anume reliefarea unui fel de Curriculum
Vitae din care să reiasă poziția socială, a portretiza atât prin detalii de
postură, cât și printr-un cod al veșmintelor și al accesoriilor. Societatea era
încă tributară unor mai mult sau mai puțin uitate legi somptuare ce reglementau
ținutele diverselor pături sociale, iar acest lucru se vădește prin diferențele
de veșminte și accesorii de la portretul unei tinere fete modeste și anonimă,
până la grațioasa și grandioasa rochie de catifea violet, brodată și tivită cu
fir de argint a soției pitarului Lazăr Lazarus Calenderoglu. tatăl
binecunoscutului Ioan Lazăr Kalinderu.

Spre deosebire de efigiile masculine
sobre și monumentale din panteonul tattarescian, alcătuit din personalități
exemplare ale istoriei sale contemporane, delicatele prezențe feminine sunt
mult diferite prin lirismul reprezentării grațioase sau melancolice și prin
gama de culori mult mai bogată în sclipiri de tonuri calde, în acord subtil cu
sensibilitatea modelului. În opera sa, pictorul Tattarescu, pe lângă portretul
social, a studiat și portretul religios al Magdalenelor sau Madonelor și al
reprezentării diverse a Maicii Domnului, atât în pictură, cât și în grafică.

În
această expoziție dedicată portretului feminin, ilustrăm aceste preocupări cu o
selecție de câteva copii în ulei după marii maeștri, executate de Tattarescu în
Italia, precum și studii personale de portret în creion și cărbune. Îmbinarea
acestor tehnici de studiere a portretului feminin religios a dus către lucrarea
originală, finită, ce se află expusă în premieră a portretului Eugeniei
Monachio-Greceanu, stareța Mănăstirii Rătești, lucrare de mare sensibilitate,
din care transpar, contopite, fragilul feminin, blândețea și profunzimea
credinței.

În încheiere, Rodica Ion ne-a declarat:

Această
poveste vizuală, ce descrie și pe alocuri interpretează conținutul imaginilor,
își propune menținerea în atenția publicului larg și de specialitate
personalitatea și importanța pictorului Tattarescu în cultura și a, rta modernă
românească, aducând în prim plan mărturii valoroase atât pentru valorificarea
patrimoniului, cât și pentru cercetarea istoriei artei și a societății
bucureștene a secolului al XIX-lea.