O nouă expoziţie Tudor Banuş la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti
Între 21 iulie și 28 august, Muzeul Țăranului Român din București găzduiește expoziția artistului plastic Tudor Banuș, intitulată Fantome și fantezii.
Christine Leșcu, 03.08.2022, 15:20
Între 21 iulie și 28 august, Muzeul Țăranului Român din București găzduiește expoziția artistului plastic Tudor Banuș, intitulată Fantome și fantezii. Născut în 1948 la București și stabilit în 1972 la Paris, Tudor Banuș s-a remarcat ca ilustrator de carte pentru autori precum Jules Verne, fraţii Grimm, Jack London, Didier Decoin, Mircea Cărtărescu și Doris Lessing, ca desenator pentru publicații ca Le Monde, Die Zeit, The New York Times, LExpress, Le Point, Marianne, dar mai ales ca grafician extrem de original care îmbină suprarealismul, grotescul, caricatura, dar și clasicismul în desene luxuriante, chiar baroce din care nu lipsește morala.
Stilul său a atras dintotdeauna publicul, căci de-a lungul carierei a avut peste 70 de expoziţii personale în Franţa, Statele Unite, Elveţia, Austria, Germania, Belgia, Marea Britanie. Când a debutat și cum s-a manifestat, la început, interesul pentru desen și pictură, ne spune chiar Tudor Banuș:
Dacă e vorba să mergem la origini, atunci ar trebui să ne întoarcem acum vreo 70 de ani, pe la vârsta de 5 ani, când rămas singur acasă seara, ca să îmi liniștesc tulburarea singurătății, m-am apucat să fac corăbioare din nuci, plastilină și chibrite. În clipa când mâinile sunt ocupate, ele intră în conexiune cu creativitatea creierului și în momentul ăsta dispare universul copleșitor care induce teamă copilului și devine o lume calmă în care creînd ceva cumva te liniștești. Apoi,uitându-mă îndelung prin cărțile de artă din casă, a devenit un fel de auto-educare a privirii prin nenumărate răsfoiri ale acestor superbe cărți. Și asta a fost o primă atracție către vizual și artă.
Au urmat studiile de arhitectură la București și apoi, plecare în Occident la începutul anilor 1970. Consacrarea a venit după mult efort creativ care a fost, însă, asezonat, cu deschiderea culturală și intelectuală primită de Tudor Banuș în familie, ca fiu al poetei Maria Banuș. Să-l ascultăm pe artist:
Șlefuirea asta nu se face printr-o universitate. După părerea mea, se face prin cultură generală. Adică literatura e tot atât de importantă în formarea unui desenator, ca și perspectiva, compoziția, nuanțele, cromatica ș.a.m.d. Adică, dacă el nu are o viziune și un orizont cultural general, el devine, să zic, un optician. Creația care trece numai prin ochi și mână nu poate atinge universalitatea – ce cuvânt mare ! -, dacă nu trece prin literatură. Pentru mine, asta e mai mult decât o portiță. E o largă poartă în toate domeniile pentru a avea o bază. Asta creează fundamentul. Apoi vine viața normală, reală, realitatea. Și acolo–i vedem pe oamenii care ne înconjoară. Cei buni uneori ori au și fațete rele, și cei răi uneori fac câte ceva bine.
Și această complexitate sau amalgam ne conferă un fel de indulgență către umanitatea care ne înconjoară și față de care începem să avem o oarecare tandrețe, pentru că acești oameni formează societatea, nu putem să le cerem nici totul și nici îi respingem în bloc. De asta am creat unul din tablouri care se cheamă Mănăstirea păcătoșilor pocăiți. Cine nu are păcatele lui ? Dar ,dacă e suficient de lucid sau prieten cu adevărul, își dă seama că nu tot ce a făcut e bine. Și atunci ne e milă unii de alții. Și trăim cât de cât alături.
Ideea această se regăsește în cele mai multe dintre creațiile lui Tudor Banuș, cele mai recente putând fi admirate la București, în cadrul expoziției Fantome și fantezii.