Lia Perjovschi, premiată cu România Europeană
Artista Lia Perjovschi a primit Premiul special România Europeană în cadrul celei de-a XIX-a Gale a Premiilor Radio România Cultural.
Corina Sabău, 08.04.2019, 15:31
Cu o carieră de peste 30 de ani, cu peste 500 de expoziţii şi evenimente, în ţară dar şi în străinătate, artista este laureată, alături de soțul ei, artistul Dan Perjovschi, a premiului Princess Margriet al Fundaţiei Culturale Europene. Lia Perjovschi este fondatoarea şi coordonatoarea AAC/CAA — Arhiva de Artă Contemporană/Centrul pentru Analiza Artei, o instituţie informală care a funcţionat sub diverse denumiri începînd din 1985, şi a KM — Muzeului Cunoaşterii, un proiect interdisciplinar şi educaţional care are la bază cercetarea începută de artistă în 1999 şi continuată și în prezent. Activităţile şi lucrările ei — Arhiva Internaţională de Artă Contemporană 1990–prezent”, Centrul pentru Analiza Artei 1999–prezent”, Cronologie 1997–prezent”, Diagrame/Mind Maps 1999–prezent” şi Proiectul Muzeului Cunoaşterii 1999–prezent” — trasează o serie de registre personale de lucru cu informaţia, de organizare a diverselor materiale acumulate şi arhivate, de căutare a unor modalităţi de reprezentare vizuală a cunoaşterii.
Scriitorul Florin Iaru a făcut laudatio pentru Lia Perjovschi: ”Acum treizeci de ani, nu mă gândeam că voi fi în situația de a mă lăuda sau de a lăuda pe cineva. Acum treizeci de ani nu aveam decât un singur lucru în cap, hai să facem ceva mișto în țara asta. Și alături de mine, din fericire, erau tot felul de oameni, prieteni mai vechi, poeți, pictori, muzicieni, arhitecți, graficieni, oameni de teatru. Și printre ei erau întotdeauna, dar întotdeauna, niște minți foarte speciale pe care nu le-am putut înțelege sau cuprinde niciodată. Este foarte greu să lauzi un om pe care îl iubești. Este vorba de Lia Perjovschi. Lia este unul dintre cei mai haioși oameni pe care i-am văzut în viața mea. Iar oamenii mișto nu se vor termina niciodată. Ei nu sunt mulțumiți niciodată, nici cu prezentul, nici cu trecutul, nici cu viitorul, și ei spun că întotdeauna se va schimba ceva dacă vii cu o privire nouă, dacă răscolești lucrurile, dacă nu te odihești, dacă nu ai răbdare și, în același timp, dacă ai o infinită răbdare. Dacă o să cauți, dacă nu te vei mulțumi niciodată să stai locului.”
Lia și Dan Perjovschi sunt inseparabili în viață și artă, așa că pe scena Teatrului Odeon, unde s-au decernat premiile RRC, Lia i-a mulțumit direct soțului ei. Cei doi se numără printre cei mai cunoscuți români peste hotare în domeniul artei contemporane. Au la activ peste o mie de expozii în principalele muzee şi centre de artă contemporană: MOMA” New York, Tate Modern” Londra, Centre Pompidou” Paris, MACBA” Barcelona, Muzeul Vanabbe” Eindhoven, Moderna Museet” Stockholm, Kiasma” Helsinki, Moderna Galerija” Ljubljana, Lenbachaus” Munchen, Kunsthalle”. Lia Perjovschi: “Le mulțumesc celor care m-au propus, îi mulțumesc juriului, împart acest premiu cu Dan Perjovschi, pentru că și el a împărțit toate premiile cu mine. Și mai vreau să-l împart cu toți protestatarii români din toate colțurile lumii. Sunt uriași. Le mulțumesc pentru că, de fapt, ei ne susțin să rămânem în Europa.”
Premii speciale oferite de Radio România Cultural, în cadrul Galei Premiilor RRC au primit și pianistul Valentin Gheorghiu, poeta Ana Blandiana și Alina Pavalache, pianistă solistă și acompaniatoare de origine română, unul dintre cei mai activi promotori ai muzicii românești în spațiul francez. Premiul acordat poetei și disidentei Ana Blandiana se intitulează 30 DE ANI DE LIBERTATE. ‘’Vom muri și vom fi liberi’’ s-a strigat, acum 30 de ani, la Revoluție. În cele trei decenii care au trecut, românii au demonstrat, de multe ori, că nu sunt în stare să prețuiască și nici să gestioneze libertatea câștigată prin luptă.
Scriitoarea Ana Blandiana a știut, de la bun început, atât valoarea, cât și prețul libertății. Ea a devenit repede una dintre cele mai importante figuri ale mișcării civice din țara noastră. S-a numărat printre inițiatorii Alianței Civice și a creat, împreună cu Romulus Rusan, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmației. Astfel, cea mai de temut închisoare din anii 50 a devenit primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului. Și, așa cum în aceste trei decenii de libertate Memorialul de la Sighet s-a impus ca cel mai important proiect realizat la noi împotriva uitării propriei noastre istorii, tot așa Ana Blandiana a devenit un reper incontestabil al luptei noastre pentru adevăr și libertate.
