Genica Athanasiou, muză și parteneră a lui Antonin Artaud
Eveniment cultural: Expoziția Génica Athanasiou: muză și parteneră a lui Antonin Artaud, deschisă la Muzeul Național al Literaturii Române
Corina Sabău, 19.08.2019, 13:59
Expoziția Génica Athanasiou: muză și parteneră a lui Antonin Artaud” este deschisă la Muzeul Naţional al Literaturii Române/MNLR până pe 28 august. Personalitate uitată în Franța și încă mai puțin cunoscută în România, țara ei de origine, Génica Athanasiou, pe numele ei adevărat Eugenia Tănase, nu supraviețuiește astăzi decât prin scrisorile de dragoste pe care i le-a trimis Antonin Artaud, în perioada 1922 – 1927, celebrele Lettres à Génica. Toată viața, Génica Athanasiou pare să se fi ascuns în umbra cuvintelor altora, însă o carieră de patruzeci de ani pe scenă nu poate fi redusă la rolul de muză pentru parteneri, fie ei Antonin Artaud sau Jean Grémillon.
Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române: Referitor la personalităţi cunoscute în întreaga lume şi prea puţin cunoscute la noi trebuie să vă spun că în spaţiul artistic românesc, Genica Athanasiou nu era deloc cunoscută. La 20 de ani ea a plecat din ţară, a jucat foarte mult în Franţa, în multe dintre spectacole împreună cu Antonin Artaud. Când am numit-o, în deschiderea expoziţiei, muză şi parteneră a lui Antonin Artaud, nu am devoalat decât o mică parte a personalităţii sale. Pentru că Genica Athanasiou n-a lucrat numai cu Antonin Artaud, a lucrat cu marea pleiadă de actori din perioadă interbelică şi a realizat spectacole memorabile la Paris şi în alte oraşe ale lumii. Dar Genica Athanasiou s-a aflat în prezenţa avangardei interbelice nu numai în calitate de actriţă. Să nu uităm că în expoziţia pe care am organizat-o în primăvară la galeria Galateca am expus mai multe fotografii, printre care câteva realizate de Man Ray, unul dintre cei mai importanţi fotografi ai interbelicului. Ne bucurăm că putem expune această expoziţie documentară făcută cu foarte multă pasiune de Laurence Meiffret, o cercetătoare franceză care şi-a dedicat zece ani pentru a desluşi itinerarul spectaculos al acestei actriţe.”
Fiind în imposibilitatea de a pătrunde în magia reprezentațiilor trecute, trebuie să facem cale întoarsă pentru a o descoperi pe această necunoscută, dincolo de aura propriului ei mit – de la Paris spre București, din secolul XXI, spre cei din urmă ani ai secolului al XIX-lea. Să pornești ca la o vânătoare de fluturi după fapte uitate: imagini fără legendă și acte oficiale decolorate, arhive incomplete, prea puținii martori… Să încerci să regăsești o ființă în spatele tuturor acestor lucruri și poate, la capătul căutării, să știi mai multe despre acest specimen ciudat de femeie: Muza – Artistă.” Sunt câteva rânduri scrise de Laurence Meiffret, în albumul Génica Athanasiou – viaţa pasionantă a unei românce în avangarda pariziană. Albumul apărut la editura Muzeul Literaturii Române este prima publicaţie bilingvă dedicată actriței.
Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române: Este vorba de un album monografie, de fapt o carte despre Jenica Athanasiou din care putem afla întreaga ei viaţă, de la începuturi până la sfârşit. Aflăm că s–a născut în Bucureşti, în cartierul Uranus, că a trecut de la numele Tănase la Athanasiou, că a fugit de acasă la Paris pentru a deveni actriţă, aflăm ce parteneri de scenă a avut, în ce filme şi piese a fost protagonistă. Este cuprinsă toată povestea vieţii ei în acest album scris cu foarte multă pasiune de Laurence Meiffret.”
Spaţiul expoziţional deschis la Muzeul Naţional al Literaturii Române cuprinde mai multe secțiuni: viaţa de scenă şi viaţa privată a Genicăi Athanasiou, lucrări ale unor artiști contemporani români şi francezi, lucrări inspirate de personalitatea ei, obiecte originale și un montaj video cu scene din filmele în care a jucat artista.
