Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara

Țară. Țară de adopție. Aceasta a fost tema celei de-a VII-a ediţii a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, care a inclus cinci seri de lecturi publice și dezbateri.

Corina Sabău, 29.10.2018, 13:35

Țară. Țară de adopție. Aceasta a fost tema celei
de-a VII-a ediţii a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara,
care a inclus cinci seri de lecturi publice și dezbateri. Am vorbit despre
Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara FILTM cu Raluca Selejan,
care face parte din echipa evenimentului: După cum ştiţi,motto-ul festivalului nostru de literatură, care a împlinit şapte
ediţii este La Vest de Est / La Est de Vest, iar anul acesta am decis să ne
rezumăm la a discuta despre Ţară/Ţară de adopţie. În contextul Centenarului
ne-am propus să vedem cum sunt văzute ţara şi literatura de către scriitori
care nu trăiesc în patria lor, care nu scriu în limba lor. De asemenea, ne-am
propus, prin această ediţie a festivalului, să înţelegem ce mai înseamnă pentru
noi, în acest context social, politic, cultural, ţara, patria, imaginaţia, cum
este să fii departe de patria şi de casa ta. Festivalul a debutat cu o
conferinţă susţinută de Horia-Roman Patapievici pentru a
ne plasa conceptual în tema festivalului. Au urmat trei seri de proză, pentru
că zilele acestea s-au aflat la Timişoara 17 scriitori de pe 3 continente. Aş
dori să-l menţionez în mod special pe Juan Gabriel Vasquez, un autor
multipremiat, tradus cu succes în întreaga lume, îndrăgit de cititorii
autohtoni datorită celor două romane ale sale traduse la Editura Polirom.
Juan Gabriel Vasquez s-a născut în Columbia, a studiat la Paris şi apoi s-a
întors acasă, de aceea s-a potrivit foarte bine cu tema festivalului nostru. Ne-am
dorit foarte mult să aducem în faţa publicului un scriitor ca el, care poate să
vadă Europa prin ochii unui neeuropean care a fost adoptat ulterior de Europa.

E a șaptea oară când ne încrâncenăm și când facem
Festivalul Internațional de Literatură la Timișoara. Asta și fiindcă Timișoara
va fi peste trei ani Capitală Europeană a Culturii, dar și ca să arătăm că
deznădejdea, tristețea și lehamitea nu sunt din filmul nostru, al ăstora care
credem din toată inima că lumea literaturii e cea care va salva Lumea, a
declarat Robert Șerban, Președintele Festivalului Internațional de Literatură
de la Timișoara. Scriitorul şi preşedintele Festivalului Internațional de
Literatură la Timișoara ne
vorbeşte despre o prezenţă aparte în cadrul FILTM. Cea a filosofului Mihai
Şora, membru fondator al Grupului de Dialog Social, foarte implicat în viaţa
cetăţii la cei 102 ani ai săi. Robert Şerban: Prezenţa filosofului şi profesorului Mihai
Şora în cadrul FILTM are un dublu sens. În primul rând, domnia sa are o relaţie
importantă cu Timişoara, s-a născut în această zonă. Aşa că Timişoara îi
datorează foarte mult lui Mihai Şora şi viceversa. Am afirmat în mai multe
rânduri că scriitorul poate fi şi un exemplu în viaţa cetăţii, dincolo de
cărţile pe care le scrie. Poate fi un exemplu, un model prin reacţiile sale,
prin implicarea pe care de foarte multe ori o duce până la ultima consecinţă.
Şi cum la festival vin foarte mulţi tineri, este foarte important pentru aceşti
tineri să întâlnească oameni pe care să îi poată admira. Este foarte important
pentru ei, pentru că eu nu-mi pot imagina că un om tânăr poate trăi în afara
admiraţiei, desprins de nişte modele pe care le poate admira.

Cu
patria-n spinare a fost tema celei de a patra seri a ediției din acest an a
FILTM, tematică ce a acoperit biografiile celor patru prozatori invitați:
Vladimir Lorcenkov – autor canadian de succes, născut în URSS, Alexandru
Vakulovski – născut în Republica Moldova, dar publicat de edituri românești,
Andrei Mihăilescu – noua revelație a literaturii elvețiene, emigrat de peste 40
de ani din România, și Goran Mrakić – autor român de expresie sârbă. Ediția din
acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara s-a
încheiat cu o seară de poezie feminină, reunind scriitoare din: Țara Bascilor /
Spania – Leire Bilbao, Republica Cehă – Marie Iljašenko, Croația – Lara
Mitraković, Republica Moldova, România – Moni Stănilă și România – Lavinia
Bălulescu și Teodora Coman.