Prima pagină » Rubrici » Eveniment cultural » Expoziţie de icoane pe sticlă la Muzeul Ţăranului Român

Expoziţie de icoane pe sticlă la Muzeul Ţăranului Român

Corina Sabău, 17.09.2018, 14:26

Expoziția O geografie
spirituală a icoanei pe sticlă transilvănene din Colecția Mușat, deschisă la
Muzeul Național al Țăranului Român din Bucureşti rămâne deschisă până la
sfârșitul lunii ocombrie. Expoziția prezintă publicului o mare parte din
colecția de peste 500 de icoane pe sticlă transilvănene, aparținând avocatului
Gheorghe Mușat și soției sale, profesoara universitară Carmen Mușat. De o mare
varietate în ceea ce privește numărul și proveniența iconarilor, colecția se
remarcă mai ales prin faptul că sintetizează căile pe care au circulat
deopotrivă meșterii iconari și modelele pe care aceștia le-au folosit.

Carmen
Muşat, colecţionară de icoane: Icoana pe sticlă este puternic reprezentată
în Transilvania. Acolo au existat mai multe centre, acolo s-a născut practic
această artă. Pentru că este o adevărată artă și cine va vedea expoziția își va
putea da seama de acest lucru. Văzute așa în desfășurarea lor, aceste icoane nu
spun doar o poveste a creștinismului, ele spun și povestea satului românesc și
a confluenței dintre universul religios și cel magic, fabulos, al basmelor
populare. Sunt câteva icoane care au fost datate sfârșitul secolului XIII și
alte câteva care au chiar un an precis înscris pe ele, le-aș menționa pe cele
din 1815, 1816, 1821. Dacă cele mai vechi sunt de la sfârșitul secolului al XVIII-lea,
cele mai noi icoane ale nostre sunt de la începutul secolului XX. Este vorba de
ultimii iconari din familia Tămaș, din Țara Făgărașului.

Expoziția cuprinde
lucrări reprezentative pentru toate centrele artistice cunoscute și toți
iconarii apreciaţi de colecționari și de muzeele de profil, precum Ioan Pop de
la Făgăraș, Savu Moga din Arpașu de Sus, Matei Țâmforea din Cârțișoara, Nicolae
Cațavei, Simion Poienaru din Laz sau Nicolae Oancea din Vale. Tot cu această
ocazie, pot fi cunoscuți mai bine și pictori ale căror nume au fost prea puțin
sau abia de curând asociate cu icoana pe sticlă, precum Matei Popa din Vale,
Ioan Costea Verman, Ioan Popovici, Constantin Boghină junior și Oprea din
Săliștea Sibiului. De asemenea, îl regăsim în expoziţia deschisă la Muzeul
Ţăranului Român pe Ursu Broina din Stoboru, unul dintre pionierii picturii pe
sticlă din Transilvania, atestat documentar cu lucrări încă la 1784.

Carmen
Muşat, colecţionară: La început am cumpărat o icoană, două, pentru că ne-au plăcut, pur și
simplu. Când am fost profesoară în Codlea am descoperit acolo o fostă
profesoară de limba română, pensionară, care picta icoane pe sticlă. Ea era din
Dumbrăvița și picta după izvoade vechi. Atunci am văzut pentru prima dată
icoane pe sticlă și m-am familiarizat cu tehnica picturii pe sticlă. Mai
târziu, după 1990, când l-am cunocut pe soțul meu, am început să achiziționăm
icoane pe sticlă. Ne-au impresionat pentru că erau foarte vechi, foarte
frumoase. Nu ne-am gândit atunci că vom ajunge să colecționăm atât de multe.
Dar, în timp, văzând Muzeul de la Sibiel, văzând alte colecții, am început la
rândul nostru să colecționăm.

Toate
lucrările expuse pot fi admirate și prin intermediul unui amplu catalog,
redactat de Ana Dumitran, autoare a mai multor volume dedicate icoanei pe
sticlă și inițiatoarea muzeului de artă sacră Museikon, de la Alba Iulia.