Prima pagină » Rubrici » Eveniment cultural » Expoziția „Secolul al XVII-lea în documente și imagini” la Muzeul Municipiului Bucureşti

Expoziția „Secolul al XVII-lea în documente și imagini” la Muzeul Municipiului Bucureşti

Ion Puican, 24.04.2023, 10:12

În centrul
capitalei, la Palatul Suțu din cadrul Muzeului Municipiului București (MMB),
s-a deschis o nouă expoziție ce aduce în fața publicului o pagină de istorie și
cultură: Secolul al XVII-lea în documente și imagini din patrimoniul MMB. Țara
Românească (cunoscută și sub numele de Valahia) a fost un stat medieval, între
secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea, ce se întindea pe teritoriul de sud
al României de azi, până la linia munților Carpați. Pe acest teritoriu
zbuciumat istoric, domnitorii țării au încercat să aducă credință, cultură și
carte poporului. Despre ce pot vedea vizitatorii în cadrul expoziției de la MMB,
documente oficiale, pictură, sculptură și obiecte istorice, referiri la
diferiți domnitori din secolul al XVII-lea, toate prezentate publicului, ne-a
vorbit curatoarea acesteia, muzeograful Mihaela Rafailă:

În cadrul expoziției vor fi etalate documente provenite din
cancelariile Țării Românești începând cu Radu Șerban, Matei Basarab,
Constantin Șerban, Grigore I Ghica, Gheorghe Duca, Șerban Cantacuzino și
Constantin Brâncoveanu, câteva mici portrete ale unor voievozi munteni, care au
condus și au emis hrisoave în cursul veacului al XVII-lea, bustul voievodului
Constantin Brâncoveanu, Îndreptarea legii, Cheia înțelesului și o
Evanghelie tipărită în timpul domniei lui Vodă Brâncoveanu, la 1697, precum și
câteva pumnale de la sfârșitul secolului al XVII-lea.

Expoziția pe care o
propunem se dorește a fi un nou prilej pentru Muzeul Municipiului București de
a etala o foarte mică parte din bunurile sale culturale deținute în bogatul său
patrimoniu. Demersul expozițional se adresează îndeosebi specialiștilor care se
preocupă de studiul acestor înscrisuri, mai ales că doar unele dintre acestea
au văzut lumina tiparului in extenso, dar și publicului larg care poate afla
noi informații despre această perioadă și, totodată, să admire frumusețea
documentelor de cancelarie.

Curatoarea
expoziției ne-a făcut o scurtă prezentare a secolului al XVII-lea de pe
teritoriul Țării Românești:

Prima jumătate a secolului al XVII-lea a fost marcată de lunga
domnie, de circa 22 de ani, a lui Matei Basarab, în timpul căreia au avut loc
însemnate realizări în diverse domenii ale societății românești. S-a remarcat
drept un bun gospodar și organizator, dârz apărător al hotarelor Țării
Românești, motiv pentru care chiar otomanii l-au considerat un al doilea Mihai
Viteazul. În plan cultural, a fost socotit un adevărat Mecena în dezvoltarea
artei și culturii.

Refacerea economică a țării, ca urmare a unei perioade de
liniște relativă, i-a asigurat domnului o solidă bază materială pentru
desfășurarea unei vaste opere cultural-artistice. A atras la Curtea Domnească
pe cei mai învățați oameni ai epocii sale, dintre care amintesc: pe Udriște
Năsturel, episcopul Ignatie de Râmnic, mitropoliții Teofil și Ștefan sau
Pantelimon Ligaridis, grec din Chios, care a deschis la Târgoviște prima școală
superioară din Țara Românească. Cu sprijinul mitropolitului Kievului, Petru
Movilă, voievodul muntean a adus în țară două tipografii, una așezată la
Câmpulung și cealaltă care a peregrinat de la Mănăstirea Govora, la Mănăstirea
Dealu și stabilită, în final, la Târgoviște.

În timpul domniei sale au fost
construite numeroase mănăstiri și au fost renovate mai multe
biserici, dintre care amintim: mănăstirile Arnota, Curtea de Argeș, Govora,
Tismana, la care s-a adăugat refacerea curților domnești de la Brâncoveni,
Caracal, București și Târgoviște. Astfel că nu a existat ctitorie veche care să
nu fie reparată sau refăcută, afirmând fără a greși că întreaga țară apărea ca
un șantier vast în care toate vechile monumente căpătau haină nouă.

Expoziția de la
Palatul Suțu va putea fi vizitată până la începutul lunii septembrie.