Expoziția „Raffet. Ilustrații de călătorie”
La mijlocul lunii iunie, în cadrul Palatului Suțu din centrul capitalei, unul dintre sediile Muzeului Municipiului București, a avut loc deschiderea expoziției Raffet. Ilustrații de călătorie,
Ion Puican, 26.06.2023, 15:56
La mijlocul lunii iunie, în cadrul Palatului Suțu din centrul capitalei, unul dintre sediile Muzeului Municipiului București, a avut loc deschiderea expoziției Raffet. Ilustrații de călătorie”, expoziție ce aduce în fața vizitatorilor o serie de gravuri semnate de artistul francez Denis Auguste Marie Raffet (1804-1860), desenator, pictor și gravor. Opera sa este cunoscută pentru promovarea epopeii napoleoniene (evenimentele, bătăliile și viața sociala, politică și culturală în perioada lui Napoleon Bonaparte, 1769-1821). Am stat de vorbă cu curatorul expoziției, Nicoleta Bădilă, despre ce poate vedea publicul la Palatul Suțu:
Expoziția își propune să aducă în fața vizitatorilor o serie de gravuri semnate de artistul francez Denis August Marie Raffet. Piesele aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului București au fost create ca ilustrații de călătorie în anul 1837, în timpul unei expediții științifice la care a luat parte acesta. Litografii expuse urmăresc această incursiune, iar printre ele se află imagini care reprezintă Țările Române, adevărate mărturii istorice majestuos realizate de artistul francez.”
Cine a fost Denis Auguste Marie Raffet?
Cunoscut astăzi pentru importanta sa activitate ca gravor, Raffet a studiat pictura la Școala de Arte Frumoase din Paris, însă a preferat litografia. În peste 30 de ani de activitate, acesta a lăsat în urmă o vastă operă de peste 2000 de gravuri realizate în diferite tehnici. Este dominată de scene de bătălie, uniforme militare și portrete de soldați. Personajul principal din opera acestuia rămâne Napoleon Bonaparte. La acestea se adaugă vederile episoadelor istorice de mare importanță pentru Franța, în special cele care tratează episoade din Revoluția Franceză, evenimente contemporane cu artistul sau portrete. Numeroasele călătorii în Franța și Europa îi oferă modele pentru compoziții mai ample, cu elemente geografice de fundal și scene de gen.”
Ce lucrări prezintă expoziția propusă de Muzeul Municipiului București ne detaliază Nicoleta Bădilă:
În anul 1837, Raffet se alătură unei expediții științifice care pleacă de la Paris pentru a ajunge în Crimeea, condusă de Anatoli Demidov, un bogat industriaș rus cu interese științifice. Echipajul expediției a fost gândit în funcție de domeniile științifice la modă în momentul plecării. Medici, sociologi, botaniști, geologi, biologi și doi artiști. Astfel, ei adună informații despre relief, istorie, statistici financiare, administrație, criminalitate, minerale, soluri, observații meteorologice, populație. Efortul lor a condus la apariția unei cărți în patru volume care acoperă întreg parcursul călătoriei. Aceasta se numește Voyage dans la Russie méridionale et la Crimée”, publicată la Paris în 1840.
Primul volum descrie călătoria navală și orașele mari în care poposesc: Viena, București, Odesa, Sevastopol, cu indicații asupra drumului, populației, obiceiurilor, vestimentației, a sistemului cailor de poștă, descrieri privind situațiile financiare, demografice sau sociologice. Cu mențiunea că aceste informații erau superficiale, nebazându-se pe recensăminte reale. Acest prim volum este singurul ilustrat cu litogravuri realizate de Auguste Raffet. Publicația coordonată de Anatoli Demidov apare în 1840 însoțită de un album cu 100 de litogravuri semnate de Raffet, care suplimentează de fapt informația vizuală din primul volum. Aceste gravuri compun astăzi expoziția de la Palatul Suțu. Dintre ele, 15 reprezintă imagini din Țările Române, 10 din Valahia, respectiv 5 din Moldova.
Dansurile populare l-au surprins în mod special pe artist. Aici el dedică două gravuri jocurilor tradiționale, unul pe care îl vede în satul Cerneți, în Mehedinți, dar și o horă valahă cu lăutari romi și dansată de muzicienii din Regimentul al doilea, acasă la prințul Alexandru Dimitrie Ghica. Imaginile de țărani, în diferite ipostaze, se împletesc cu cele din orașe, cu peisaje naturale în care răzbesc caii de poștă care trag căruțe sau calești. Târgul de Sfântul Petru, organizat la Giurgiu, oferă un prilej nebănuit de a înfățișa oameni din diferite comunități, prinși în activități antrenante unii cu alții, ca o celebrare a vieții simple, așa cum o trăia țăranul doar la sărbători.”
