Evenimente ICR în Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului.

Multiculturalismul – în centrul evenimentelor prin care Institutul Cultural Român marchează, ca în fiecare an, Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Carmen Săndulescu, 27.01.2020, 15:25

Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, 27 ianuarie, este marcată de Institutul Cultural Român la Bucureşti, Stockholm şi Tel Aviv prin mai multe evenimente: lansări de carte, proiecţii de film, expoziţii şi dezbateri.

Ce anume se întâmplă la Bucureşti ne explică Bela Krizbai, vicepreşedinte al Institutului. El ne reaminteşte, pentru început, că în 2019, Capitala României a găzduit premiera fimului documentar “Cine ne va scrie istoria” şi a intrat astfel într-un circuit internaţional semnificativ. Filmul amintit a rulat, pe 27 ianuarie 2019, în 200 de alte locuri de pe glob. Bela Krizbai:

“Ne-am gândit ca anul acesta să cotinuăm în aceeaşi notă de inedit. Drept care, organizăm evenimentul în colaborare cu Institutul Italian de Cultură, unde are loc prezentarea volumului “Imaginea evreului în cultura română”, de Andrei Oişteanu, în prezenţa traducătorului italian şi a unui profesor de istoria religiilor de la Salerno. Continuăm la sediul ICR cu vernisajul expoziţiei de pictură intitulată “Tinerii din România împreună împotriva urii şi a antisemitismului, pentru o lume a păcii şi a înţelegerii”. Expoziția cuprinde tablouri realizate de elevii care au participat la tabăra de pictură organizată de Fundația Filderman, din nevoia de a-i învăța pe tinerii artiști istoria adevărată. De a le prezenta suferințele, umilințele, temerile și neputințele unor oameni care au trebuit să treacă prin iadul Holocaustului doar pentru vina de a se fi născut evrei. După un moment muzical de calitate, în aceeaşi seară poate fi văzut filmul documentar “Itinerarii evreieşti în România” care abordează subiectul moştenirii lăsate de comunităţile de evrei din ţara noastră. Acele comunităţi nu mai există, dar sinagogile şi cimitirele sunt acolo şi reprezintă o parte integrantă şi foarte importantă a istoriei şi culturii poporului român.”

Devreme ce cultura, mai ales în practica internaţională, are “graniţe” tot mai deschise şi mai fluide, să ţii pasul cu ea devine o provocare evidentă. O altă parte importantă a ecuaţiei este moştenirea – cum bine spunea invitatul nostru. Pornind de la ideea, firească, a punerii unor asemenea moşteniri pe harta culturală şi turistică a României şi a rolului ICR în acest proces, am căutat răspuns tot la Bela Krizbai :

“Să ştiţi că este o idee care ne preocupă de mulţi ani. Eu mi-am desfăşurat anterior activitatea şi la Ministerul Afacerilor Externe şi cunosc foarte bine această componentă a culturii române. Aveţi dreptate, nu este suficient de bine şi de mult pusă în valoare. Dacă vorbim despre Bucureşti, care are o moştenire evreiască impresionantă, încă nu am văzut programe coerente pentru revitalizarea şi punerea ei pe hartă, în context cultural sau turistic. În ţară au fost şi sunt proiecte mai mult sau mai puţin curajoase, la Timişoara, la Braşov, la Iaşi, la Cluj. Însă există, într-adevăr, nevoia de coordonare între instituţiile statului care au competenţe în domeniu şi asociaţiile, organizaţiile, fundaţiile care ar dori să se implice. Mai ales că, alături de moştenirea culturală evreiască, există aici şi impresionante moşteniri culturale armeneşti, săseşti, ungureşti şi altele. Eu cred că ICR ar trebui sau ar putea să îşi asume rolul de vârf de lance în această strategie, având 18 reprezentanţe în străinătate şi experienţă în organizarea de evenimente de promovare a culturii, cu toate componentele ei.”

Ideea unei asemenea strategii este adesea invocată în România. Eforturi există, dar parcă nu reuşesc să se coordoneze într-un tot mai armonios. Cum speranţa ne însoţeşte, tradiţional, măcar la fiecare început de an, n-ar fi rău ca pe adresa ICR să apară un număr apreciabil de proiecte pe această temă. Ei s-au declarat deschişi tuturor propunerilor.