Cultura, mijloc de constientizare a bullyingului

Pentru că urmele lăsate de bullying în psihicul victimelor sunt greu de detectat și, implicit, de șters, acest fenomen de hărțuire între copii și adolescenți trebuie să fie abordat și prin modalități creative

Christine Leșcu, 01.06.2022, 16:16

Pentru că urmele lăsate de bullying în psihicul victimelor sunt greu de
detectat și, implicit, de șters, acest fenomen de hărțuire între copii și
adolescenți trebuie să fie abordat și prin modalități creative care să atingă
acele zone unde poate o metodă directă nu poate ajunge. De aceea, poate e
nevoie de artă sau cultură pentru ca victim să înțeleagă ce i se întâmplă și să
învețe să reacționeze. Exact asta și-a
propus Asociația Lumea bună prin proiectul Antibullying cultural în diapora și
rural, programat să se desfășoare între martie și octombrie 2022 și aflat la
prima ediție. Amănunte aflăm de la Larisa Popescu, președinta asociației.

Este un proiect de educație prin
cultură cofinanțat prin Administrația Fondului Cultural Național în care aducem
împreună copii din cinci sate din România și copiii din două comunități din
diaspora din Spania și din Irlanda pentru care facem mai multe întâlniri și
activități de conștientizare a fenomenului de bullying, de înțelegere a
efectelor lui și reducere a acestui fenomen în toate aceste comunități.
Concret, organizăm o serie de ateliere în care copiii întâlnesc specialiști din
sfera cultural, dar și experți specializați în acest tip de agresiune,
consilieri specializați pe această tematică. Iar oamenii de cultură abordează
fenomenului de bullying pornind de la cartea Copii răi scrisă de dramaturgul
Mihaela Michailov. Copiii citesc această carte, deci practic își exersează și
limba română și înțeleg o operă dramatică care tratează fenomenul de bullying.
Apoi actrița Katia Pascariu, care a jucat în această piesă de teatru și a
interpretat mai multe roluri, povestește
despre emoțiile care pot fi transmise într-un spectacol de artă teatrală. Mai
târziu copiii fac o paralelă între evenimentele trăite de ei ca victime sau ca
observator, discutând despre felul în care au trăit acele emoții, și fenomenul
exterior, cel întâlnit în opera de artă. După care au de realizat un eveniment cultural în care povestesc
despre toata experiența proiectului, invită copii și profesori din comunitate
sau din școala ca să discute tematica piesei de teatru plus experiențele lor . La final, realizează
și o expoziție pentru care copiii au făcut colaje, au făcut fotografii ,
desene, inclusiv eseuri pe tematica aceasta și pun în discuție și abordarea
primită de la consilierul pe probleme de bullying inclusiv printr-un film video
pe această tematică.

Fenomen din ce în ce mai răspândit și în
România, bullying-ul sau hărțuirea între copiii și adolescenți poate avea
efecte majore începând cu depresia și terminând cu abandonul școlar. Și, în
funcție de locul unde se desfășoară, are manifestări variate, ne spune tot
Larisa Popescu. Din poveștile copiilor, pentru că noi deja
din martie până în prezent am avut 12 ateliere în care ne-am întâlnit cu copiii
beneficiari ai proiectului, reiese că este foarte divers fenomenul. Pe de o
parte se întâmplă între copiii români din diaspora, chiar între membrii
comunității, dar vine cumva și din afară, fiindcă se simt excluși. Dar asta nu
e neapărat bullying. Mai degrabă
fenomenul de bullying are loc între membrii comunității decât între spanioli și
români sau între irlandezi și români. Dar asta nu înseamnă că nu au fost și
astfel de exemple date de ei. Iar iarăși este foarte important că ei înțeleg
modul în care pot reacționa și faptul că este vorba de un joc de putere. Am
aflat de la unii dintre copii cât de mult i-a afectat experiența, pe lângă
faptul că le-a scăzut motivația la învățare sau dorința de a merge la școală.
Au fost copii care le-au spus părinților de-abia după un an și ceva, când deja
ei trăiau o ușoară traumă, și ne-am dat seama cât de mult îi afectează pe unii
din ei scopul proiectelor noastre. În general tot ceea ce facem în Asociația
Lumea Bună merge în această direcție: a stimula motivația în procesul de
învățare și a reduce abandonul școlar care este foarte mare în mediul rural.

Piesa de teatru scrisă și montată de
Mihaela Michailov și intepretată de Katia Pascariu constituie, de fapt, o
oglindă unde victimile își văd cu claritate propriile trăiri, fiind astfel
ajutate să găsească soluții. În ce mod este arta mai eficientă din acest punct
de vedere, ne spune tot Larisa Popescu. Felul
în care o facem noi, alături de acești specialiști, prin cultură este unul mai
ușor de gestionat. Pe de o parte copiii vorbesc despre fenomen ca și cum ar fi
ceva din afara lor pentru că citesc povestea unui personaj sau văd un personaj
pus în scenă îm piesa de teatru. Pe de altă parte, trec apoi spre zona
personală în care discută cu consilierul despre hărțuire și lucruri mai
personale. Am căutat și soluții pentru traume (…) cum ar fi o prietenie
sănătoasă, un mediu școlar sănătos, încredere unii în alții, în comunitate și
respect. Copiii își doresc înțelegere și comunicare ca atunci când apar problem
ele să fie rezolvate, nu să se amplifice și să afecteze relațiile colegiale.

La sfârșitul lunii mai și începutul lunii
iunie, atelierele din cadrul proiectului Antibullying cultural în diaspora și
rural sunt în plină desfășurare atât în România, cât și în Spania și Irlanda.
Iar în toamnă, la sediul central al Bibliotecii Metropolitane din București,
proiectul se va încheia printr-o prezentare a desenelor, eseurilor și
filmărilor realizate de copii pe tema hărțuirii.