Călătorie virtuală în peisaje dispărute

A doua jumătate a anului 2022 prezintă pentru public o interesantă și modernă, ca abordare, expoziție în cadrul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) - Istorii din trecut.

Ion Puican, 19.09.2022, 16:26

A doua jumătate a anului 2022 prezintă pentru
public o interesantă și modernă, ca abordare, expoziție în cadrul Muzeului
Național de Istorie a României (MNIR) – Istorii din trecut. Călătorie virtuală
în peisaje dispărute. Realitate virtuală (VR), realitate augmentată (AR),
scanări digitale, situri arheologice prezentate și, nu în ultimul rând,
artefacte etalate clasic, în vitrine și pe stative. Am stat de vorbă despre
însemnătatea istorică și despre expunere cu unul dintre organizatorii
expoziției, cercetător științific și arheolog Corina Borș:

Expoziția Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje
dispărute este realizată de Muzeul Național de Istorie a României, în cadrul
proiectului european ePeisajele arheologice ale Dunării, peisaje virtuale din
regiunea Dunării. … Subiectul principal al expoziției îl reprezintă două
situri arheologice reprezentative, deopotrivă prin semnificația descoperirilor
efectuate în cadrul lor, dar și prin prezența unor artefacte de excepție
provenite de aici în colecțiile Muzeului, anume necropola de incinerație din
Epoca Bronzului de la Cârna, din județul Dolj, în sudul României, și cetatea
bizantină de la Nufăru, din județul Tulcea, în sud-estul României. Ambele
situate în arealul Dunării de Jos, o zonă geografică unde se păstrează încă
peisaje arheologice cu totul deosebite. Expoziția reprezintă o premieră pentru
Muzeul Național de Istorie a României prin faptul că sunt utilizate noi tehnici
de tip realitate virtuală și realitate augmentată într-un asemenea demers
muzeografic.

Despre introducerea noilor tehnologii de
etalare am stat de vorbă cu directorul adjunct al MNIR, Cornel Ilie:

Expoziția
aduce nou tocmai folosirea acestor elemente de realitate virtuală și a altor
elemente moderne de prezentare, iar aceasta este rodul colaborării dintre
echipa Muzeului Național de Istorie a României și o serie de creatori, ca să
spun așa, de produse culturale, cum ar fi talentatul grafician Radu Oltean, cum
ar fi echipa de arhitecți de la Urbison și, desigur, o contribuție importantă a
avut-o Ionuț Dobre, care a realizat filmările de mare rezoluție care pot fi
urmărite în expoziție. Expoziția Istorii din trecut este o expoziție inedită
în care am încercat să combinăm expunerea tradițională cu noile tehnologii și
pentru Muzeul Național de Istorie a României este cu atât mai interesant și mai
important cu cât ne pregătim să reluăm toată această activitate, tot acest
proces de refacere a Muzeului și de redeschidere și reorganizare a expoziției
permanente, iar astfel de elemente de clasic și modern se vor întâlni frecvent
în expoziție și, cu această ocazie, am avut posibilitatea să facem practic o
repetiție în vederea a ceea ce va urma. În expoziție sunt prezente o serie de
artefacte de o mare valoare din patrimoniul MNIR, dar și din patrimoniul
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea, sunt obiecte descoperite de-a
lungul timpului în situl arheologic de la Nufăru, obiecte care pot fi văzute
atât în format original, etalate în vitrine, dar pot fi admirate și în format
digital, pentru că aceste obiecte au fost scanate 3D și pot fi studiate, pot fi
cercetate pe toate părțile, ca să zic așa, în cadrul expoziției Istorii din
trecut.

În finalul
discuției, muzeograful Corina Borș ne-a făcut câteva precizări legate de
conținutul expozițional:

La prima
vedere, nu este evident ce constituie subiectul comun al acestor două situri
arheologice, dar acestea există, fiind vorba de faptul că peisajul arheologic
al fiecăruia dintre acestea nu este neapărat unul vizibil. Pentru a-l putea
percepe, a fost nevoie de reconstituirea virtuală a acestor istorii din trecut,
printr-o abordare pluridisciplinară, utilizând varii mijloace, precum
cercetarea arheologică de teren, documentarea de arhivă, investigația
pluridisciplinară, expunerea muzeală. O componentă foarte importantă o
reprezintă, în general, în acest demers geografic, digitizarea bunurilor de
patrimoniu, un studiu asociat peisajului arheologic din care aceste artefacte
provin și integrarea tuturor acestor elemente în discursul expozițional.