„Buburuza”, un nou roman al Lilianei Corobca

La rugămintea unei jurnaliste, Vasilica Buburuz își rememorează viața în fața unui reportofon.

Corina Sabău, 17.02.2020, 14:02

La rugămintea unei jurnaliste, Vasilica Buburuz își rememorează viața în fața unui reportofon. E ultima confesiune a unei femei care din copilărie este imobilizată într-un scaun cu rotile, handicap ce nu o împiedică să trăiască asemenea oamenilor valizi, țintuiți, la rîndul lor, în fața computerelor și dominați de prejudecăți de tot felul. Își dorește să danseze, să-i crească aripi și să-și ia zborul, să se elibereze de boli și suferințe măcar în vis. Cu o origine modestă, considerată de părinți un eșec al vieții lor și de aceea lipsită de afecțiune, fata infirmă studiază, termină două facultăți, se poate întreține singură. Grațioasă și fragilă, dar cu resorturi inimaginabile, trăiește și povești de dragoste, și multe deziluzii, depășite în numele iubirii. Mărturia ei de o crudă sinceritate creionează portretul unei ființe greu încercate – o luptătoare optimistă și perseverentă, care se dedică alinării suferințelor celor din jur și, cu o vitalitate extraordinară, reușește să se bucure de fiecare nouă zi.

Aşa se poate rezuma acţiunea din cel mai recent roman al scriitoarei şi cercetătoarei Liliana Corobca, „Buburuza”, apărut la sfârşitul anului trecut la Editura Polirom şi lansat la Târgul de Carte Gaudeamus. „Eu consider că fiecare roman este o provocare. Sunt curioasă să văd dacă pot intra adânc în subiect, dacă reuşesc să-l duc la capăt, dacă înţeleg tipologia, psihologia unui atare personaj. Pe mine mă provoacă tipul de personaj care este foarte departe de mine şi de viaţa mea, pentru că eu am o viaţă normală, care nu iese prin nimic în evidenţă, de aceea nu mi se pare interesant să-mi folosesc autobiografia când scriu. În schimb, atunci când îmi imaginez viaţa unui personaj şi intru în pielea lui, mi se pare că-mi îmbogăţesc şi experienţa.”

„Mai toate romanele Lilianei Corobca propun convenția mărturiei unui personaj încercat. Kinderland e confesiunea unei fetițe de 12 ani, nevoită să-și asume rolul părinților, plecați la muncă în străinătate; în Imperiul fetelor bătrîne, Rafira își asumă cu orgoliu puritatea, refuzînd să își negocieze fecioria, într-o lume tranzacțională; Caiet de cenzor reprezintă tot un document fictiv, bazîndu-se pe corespondența dintre „autoare” și şefa Biroului Documente Secrete de la Cenzură; Capătul drumului reprezenta povestea unei bătrîne de 90 de ani, Ana Blajinschi, pe care familia vrea să o mute într-un azil de bătrîni, iar strănepoata care trebuie să ducă la îndeplinire misiunea află întreaga poveste a teribilei deportări în stepele Kazahstanului.”, scrie criticul Bogdan Creţu.

Buburuza, romanul abia apărut la Editura Polirom, continuă aventura documentării fictive a unor traume. „M-a inspirat destul de mult modelul real, pentru că am avut un model real care m-a ajutat să construiesc personajul. Şi m-am gândit că dacă o asemenea persoană a existat în realitate, pot construi o ficţiune care să beneficieze de un asemenea personaj extraordinar, inspirat din viaţa reală. Îmi amintesc că în ultima mea discuţie cu fata care care mi-a servit drept model în acest roman, aceasta mi-a spus că cel mai important lucru din viaţa ei a fost dragostea, bărbaţii pe care i-a iubit şi atunci am fost pusă în situaţia de a imagina şi poveşti de dragoste. Şi de a face, în primul rând, din Buburuza un roman de dragoste. Eu îl numesc roman de dragoste, chiar dacă are această miză socială, adică are în centru acest personaj cu dizabilităţi.”

Liliana Corobca s-a născut la 10 octombrie 1975, în satul Săseni, raionul Călărași, Republica Moldova. A debutat în anul 2003 cu romanul Negrissimo (Premiul „Prometheus” pentru debut al revistei România literară, Premiul pentru debut în proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova). La editurile Cartea Românească și Polirom a publicat romanele Un an în Paradis (2005; tradus în italiană și germană), Kinderland (2013, 2015; tradus în germană și slovenă; Premiul Radio România Cultural, secțiunea Proză, și Premiul Crystal la Festivalul Internațional de la Vilenica, Slovenia, 2014), Imperiul fetelor bătrâne (2015), Caiet de cenzor (2017) și Capătul drumului (2018). A scris și un monolog în trei acte, Cenzura pentru începători (Edition Thanhäuser, Ottensheim, Austria, 2014). A beneficiat de burse și rezidențe de creație în Germania, Austria, Franța, Polonia.