Anca Vasiliu, laureata Academiei Franceze pentru întreaga operă filosofică
Printre laureații Academiei Franceze din 2022, s-a numărat și românca Anca Vasiliu, deținătoarea Marelui Premiu pentru Filosofie pentru întreaga sa operă.
Christine Leșcu, 07.12.2022, 15:59
Printre laureații Academiei Franceze din 2022, s-a numărat și românca Anca Vasiliu, deținătoarea Marelui Premiu pentru Filosofie pentru întreaga sa operă. Cercetătoarea, premiată și în 2013 de către Academie pentru, lucrarea, Imaginea sinelui în antichitatea târzie”, s-a născut la București și până să plece în Franța, la începutul anilor 1990, și-a desfășurat activitatea la Institutul de Istoria Artei. În prezent, lucrează la Centrul Leon Robin de cercetare a filosofiei antice din cadrul Universității Sorbona Paris IV. Trecerea de la istoria artei la filosofia veche a fost firească, ne mărturisește Anca Vasiliu:
Studiind istoria artei la București la anii sfârșitul anilor 1970, am ales să studiez și cultura bizantină, arta bizantină fiind legată în mod foarte profund de gândirea, de teoria imaginii și de cultura veche a antichității. Era inevitabil ca plecând de la limbajul imaginii în lumea bizantină și medievală să merg către texte și să studiez textele patristice și prima teologie bizantină, apoi, evident, să încerc să înțeleg de unde provine. Deci a fost, de fapt, un punct de plecare deja filosofic și trecerea către filozofie pe care am operat în lumea academică franceză, pregătindu-mi doctoratul, a fost cât se poate de firească. De fapt, nu este ceva care a constituit o ruptură, ci s-a produs prin continuitate, pur și simplu. Iar în domeniul în care lucrez acum, cel al filozofiei antice și al antichității târzii, nu sunt departe. Temele pe care le abordez de probleme pe care mi le-am însușit în prima parte a educației mele pentru că sunt chestiuni de estetică, dar și de percepție, de definiție a vizualului și a vizibilului, de problema luminii și a opticii, de problema imaginii, de constituirea imaginii prin limbaj. Toate aceste teme începusem deja să le abordez în momentul în care m-am format în România și am lucrat în România în cercetare. Deci este o continuitate. Lucrurile s-au legat firesc”.
Odată stabilită la Paris, cum s-a adaptat la exigențele universitare ale unui domeniu de nișă? Lent, dar asumat, răspunde Anca Vasiliu: Adaptarea s-a făcut încet. Este un mediu foarte exigent și acest lucru m-a motivat și îi motivează, de altfel, pe toți cei care vor într-adevăr să își facă o profesionalizare profundă și au o pasiune pentru ceea ce fac. E un mediu foarte exigent, dar este și un mediu de nișă care necesită foarte multă muncă, un fel de opțiune pentru o viață extrem de rezervată, de interiorizată. Când scrii o carte de filozofie specializată, nu trebuie să te aștepți să ai vânzări enorme și foarte mulți cititori. Dar în Franța filozofia este o disciplină vizibilă, o disciplină care atrage încă foarte mulți tineri chiar și spre zona noastră, cea a filosofiei vechi din antichitate și Ev Mediu. Avem totuși foarte mulți doctoranzi, foarte multe opțiuni de a face filosofie efectiv profesionalizată și acesta e al doilea motiv de a te ocupa de aceste lucruri și de a promova formarea în zona filosofiei vechi. În filozofia veche de fapt se pun bazele gândirii filozofice și ale spiritului critic și ale raționamentului. Deși antichitatea este o zonă de nișă, este nișa din care au plecat mai departe marile spirite.
Cu mediile universitare din România Anca Vasiliu a continuat să colaboreze în acești ani, fiind co-directoare a revistei Chôra de filosofie antică şi medievală, editată de Polirom. și colaborând la traducerea amplei lucrări Vocabularul european al filosofiilor” la aceeași editură.
Anca Vasiliu: Vocabularul european al filozofiilor” este nu numai un dicționar de termeni filosofici. El nici măcar nu se vrea a fi un dicționar al termenilor filosofici. Se vrea o reflecție culturală și politică a locului pe care îl au în continuare conceptele europene de filozofie, care sunt concepte greco-latine. Prin felul în care ele au migrat în alte limbi și în alte culturi au diseminat cultura greco-latină și, în același timp, s-au transformat contextual prin traducerea sau prin transpunerea lor în alte limbi, în alte culturi. Această traducere nu e numai o traducere pentru că, față de ediția franceză care a fost tradusă integral, au fost integrați în ediția românească foarte mulți termeni românești din texte de filosofie sau din cultura folclorică, preluați în disertații filozofice de Blaga sau de Constantin Noica și care au propria lor istorie lingvistică, culturală și filozofică. Mai sunt și în acest dicționar și fișele traducătorilor de filosofie din secolul XVIII, XIX și prima jumătate a secolului XX care prin traducerile pe care le-au făcut din greacă, din latină, din germană, din italiană, au devenit fondatorii școlilor filozofice românești.”
Academia Franceză și-a decernat oficial premiile în cadrul ședinței publice anuale organizată pe 1 decembrie 2022.
