Obţinerea dreptului de şedere

Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini aflaţi temporar în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere.

Florin Orban, 27.11.2015, 10:07

Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini
aflaţi temporar în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până
la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz,
prin permisul de şedere. Amintim că prevederile pe care le vom prezenta în
continuare nu se aplică cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi
Spaţiului Economic European. Precizăm, totodată, că lista completă a statelor
ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura
paşaportului pe care-l posedă, poate fi consultată pe site-ul Internet al
Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.
Şederea în România poate fi prelungită succesiv, pe perioade de până la un an,
în urma prezentării la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări din
subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Solicitanţii, atât cei cărora nu le
este necesară viza pentru intrarea în România, cât şi cei cărora le este
necesară, trebuie să depună cererile de prelungire a dreptului de şedere
temporară cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului iniţial.
Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în
original şi în copie, de un certificat medical, de dovada spaţiului de locuit,
a asigurării medicale şi a mijloacelor de întreţinere în ţara noastră. Dovada
mijloacelor de întreţinere poate fi făcută, în
funcţie de caz, cu adeverinţa de salariu, talonul de pensie, declaraţia privind
impozitul pe venitul global sau extrasul de cont bancar. În situaţia în care
solicitantul desfăşoară activităţi comerciale în România, trebuie prezentate
documente care atestă investiţia realizată în conformitate cu planul de
afaceri, precum şi o dovadă a fondurilor necesare funcţionării societăţii
comerciale. Aceste acte privind îndeplinirea condiţiilor financiare pot fi
procurate de la Ministerul Finanţelor. La cerere, reprezentanţii ministerului pot
elibera certificate referitoare la cifra de afaceri, investiţii totale, contul
de profit şi pierdere, dividende calculate şi plătite asociaţilor sau
reinvestite conform datelor din situaţiile financiare.

De asemenea, la sediile
Inspectoratului General pentru Imigrări, trebuie prezentată o dovadă a
deţinerii legale a spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea. În cazul
salariaţilor cetăţeni străini, dreptul de şedere în România este prelungit pe
baza avizului de angajare eliberat de către acelaşi Inspectorat General pentru
Imigrări. Totodată, trebuie prezentat contractul individual de muncă, vizat de
către inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul
angajatorul. Iar salariul înscris în contractul individual de muncă trebuie să
fie cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie. Cetăţenilor cărora
li s-a acordat sau prelungit dreptul de şedere în România li se eliberează, de
către Inspectoratul General pentru Imigrări, un document de identitate
intitulat permis unic. Să amintim, în final, că preţul permiselor este de 260
de lei (aproape 60 de euro). La această sumă se adaugă contravaloarea în lei a
120 de euro, reprezentând taxa consulară şi 4 lei (aproape 1 euro) reprezentând
taxa extrajudiciară de timbru.

De curând, Inspectoratul
General pentru Imigrări a lansat şi serviciul de depunere a cererilor online,
inclusiv a documentelor justificative, înainte de prezentarea la ghişeul de
lucru cu publicul. Prin această metodă, se urmăresc scurtarea timpului de
aşteptare în faţa ghişeului şi eficientizarea procesului de preluare a
cererilor. Site-ul internet al Inspectoratului General pentru Imigrări este
editat în engleză şi română şi are adresa http://igi.mai.gov.ro/.