Obţinerea dreptului de şedere
Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini aflaţi temporar în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere.
Florin Orban, 13.03.2015, 09:51
Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini aflaţi temporar în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere. Amintim că prevederile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European.
Precizăm, totodată, că lista completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura paşaportului pe care-l posedă, poate fi consultată pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.
Şederea în România poate fi prelungită succesiv, pe perioade de până la un an, în urma prezentării la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Solicitanţii, atât cei cărora nu le este necesară viza pentru intrarea în România, cât şi cei cărora le este necesară, trebuie să depună cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului iniţial. Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie, de un certificat medical, de dovada spaţiului de locuit, a asigurării medicale şi a mijloacelor de întreţinere în ţara noastră. Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi făcută, în funcţie de caz, cu adeverinţa de salariu, talonul de pensie, declaraţia privind impozitul pe venitul global sau extrasul de cont bancar.
În situaţia în care solicitantul desfăşoară activităţi comerciale în România, trebuie prezentate documente care atestă investiţia realizată în conformitate cu planul de afaceri, precum şi o dovadă a fondurilor necesare funcţionării societăţii comerciale. Aceste acte privind îndeplinirea condiţiilor financiare pot fi procurate de la Ministerul Finanţelor. La cerere, reprezentanţii ministerului pot elibera certificate referitoare la cifra de afaceri, investiţii totale, contul de profit şi pierdere, dividende calculate şi plătite asociaţilor sau reinvestite conform datelor din situaţiile financiare. De asemenea, la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări, trebuie prezentată o dovadă a deţinerii legale a spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea.
În cazul salariaţilor cetăţeni străini, dreptul de şedere în România este prelungit pe baza avizului de angajare eliberat de către acelaşi Inspectorat General pentru Imigrări. Totodată, trebuie prezentat contractul individual de muncă, vizat de către inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul angajatorul. Iar salariul înscris în contractul individual de muncă trebuie să fie cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie. Cetăţenilor cărora li s-a acordat sau prelungit dreptul de şedere în România li se eliberează, de către Inspectoratul General pentru Imigrări, un document de identitate intitulat “permis unic”. Să amintim, în final, că preţul permiselor este de 260 de lei (aproape 60 de euro). La această sumă se adaugă contravaloarea în lei a 120 de euro, reprezentând taxa consulară şi 4 lei (aproape 1 euro) reprezentând taxa extrajudiciară de timbru.
De curând, Inspectoratul General pentru Imigrări a lansat şi serviciul de depunere a cererilor online, inclusiv a documentelor justificative, înainte de prezentarea la ghişeul de lucru cu publicul. Prin această metodă, se urmăresc scurtarea timpului de aşteptare în faţa ghişeului şi eficientizarea procesului de preluare a cererilor. Site-ul internet al Inspectoratului General pentru Imigrări este editat în engleză şi română şi are adresa http://igi.mai.gov.ro/.
