Accesul cetățenilor români pe piața muncii din Elveția

Decizia Consiliului federal elveţian de a activa clauza de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari, prevăzută în Protocolul II al Acordului UE-Elveţia privind Libera Circulație a Persoanelor.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
România Internațional, 10.05.2017, 17:34

Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale și strategice în spațiul euroatlantic, George Ciamba, a avut o convorbire telefonică cu secretarul de stat în Departamentul federal pentru afaceri externe al Confederaţiei Elveţiene, Pascale Baerswyl. Cu acest prilej, a fost comunicată Decizia Consiliului federal elveţian de a activa clauza de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari, prevăzută în Protocolul II al Acordului UE-Elveţia privind Libera Circulație a Persoanelor.

Măsura are o valabilitate de un an, poate fi reînnoită în 2018, iar termenul limită de aplicare este 31 mai 2019. Aceasta vizează exclusiv eliberarea de noi permise de ședere de tip B (durată de ședere între 1 și 5 ani), nerestricționând eliberarea de permise de tip L (durată de ședere sub un an) sau de tip C (permise de stabilire a căror eliberare nu este reglementată prin Acordul menționat) și nici prelungirea permiselor de tip B deja eliberate. Partea elveţiană a arătat că măsura nu singularizează România, ea fiind aplicată de Elveţia în 2012 pentru statele membre nou intrate în UE şi în 2013 pentru celelalte state membre UE.

Potrivit autorităților elvețiene, în perioada iunie 2016-mai 2017 au fost acordate aproximativ 3900 permise de ședere de tip B pentru cetățenii români și bulgari, cifră care depășește pragul mediu al ultimilor 3 ani, de 1024 de permise.

Secretarul de stat George Ciamba a exprimat regretul cu privire la decizia luată de partea elvețiană, arătând că aceasta survine în contextul unui număr relativ mic al românilor care au solicitat un permis de tip B în ultimul an şi este în disonanţă cu contribuția pe care comunitatea românească din Elveția – în marea ei majoritate înalt calificată – o are pe piața locală a muncii.

Partea română consideră că orice decizie privind libera circulație trebuie să se încadreze în spiritul facilitării unui parteneriat apropiat dintre UE și Elveția, cu obiectivul respectării liberei circulații a persoanelor și a forței de muncă şi non-discriminării cetățenilor europeni, valori care constituie elemente fundamentale ale Acordului pentru Libera Circulație a Persoanelor.

Ministerul Afacerilor Externe va rămâne în dialog cu autoritățile elvețiene pentru identificarea celor mai bune soluții în sprijinul cetățenilor români, în spiritul constructiv care caracterizează relația bilaterală şi va continua, prin Ambasada României la Berna, să acorde asistența consulară necesară cetățenilor români aflaţi pe teritoriul Confederației Elvețiene.

Conform Acordului din 1999 dintre Confederaţia Elveţiană şi Uniunea Europeană privind libera circulaţie a persoanelor (ALCP), extins la România şi Bulgaria la 1 iunie 2009 prin Protocolul II la acesta, accesul cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii elveţiene s-a făcut în limita unor cote stabilite pe o perioadă de 7 ani. Perioada de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii s-a încheiat la 31 mai 2016, data de la care Elveția a liberalizat circulația lucrătorilor români și bulgari. Conform Protocolului amintit, în cazul în care fluxul de lucrători români şi bulgari depășește cu 10% media ultimilor trei ani, la data de 1 iunie 2017 sau pentru ultima dată, la data de 1 iunie 2018, guvernul elvețian poate activa o clauză de salvgardare prin care să limiteze eliberarea de noi permise. Măsura poate fi aplicabilă pe durata unui an și poate fi prelungită cel mult până în mai 2019.