Ultimele negocieri pentru Schengen

Prezent la summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest de la Tirana, președintele Klaus Iohannis a declarat că negocierile privind aderarea României la Schengen nu s-au încheiat încă, iar discuțiile se vor purta până în ultimul moment pentru ajungerea la un rezultat favorabil ţării. Șeful statului a susţinut în faţa participanţilor la summit că România este pregătită să sprijine eforturile Uniunii Europene de combatere a migraţiei ilegale pe ruta Balcanilor de Vest, chiar dacă Bucureștiul nu se află pe această rută şi nici nu este o sursă relevantă de fluxuri de migranţi în interiorul UE. El a confirmat că miniştrii de justiţie şi afaceri interne ai Uniunii Europene au pe agenda şedinţei de joi aderarea României, a Bulgariei şi a Croaţiei la spațiul de liberă circulație. Până atunci, a dat asigurări președintele, se discută şi se negociază în continuare.

Klaus Iohannis: “Această chestiune se va afla pe masa consiliului în format JAI, de miniştri de interne şi de justiţie. Acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci este nevoie încă de negocieri. Încă se discută pe textul acelei decizii şi noi suntem angajaţi să stăm hotărâţi până în ultimul moment şi să ducem decizia acolo unde o dorim noi.”

Chiar dacă oficiali români s-au deplasat la Viena pentru a arăta că Bucureștiul este pregătit să adere la Schengen, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, declară, în continuare, că nu există o aprobare din partea ţării sale pentru admitere şi că este nevoie de mai mult timp. El invocă problema migraţiei și afirmă că sunt 75.000 de imigranţi ilegali în ţara sa şi că trebuie întâi găsite răspunsuri la aceste întrebări de securitate.

Problemele migraţiei nu pot fi imputate României, a transmis ministrul de interne, Lucian Bode, reafirmând că Bucureștiul îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la zona Schengen şi a explicat că nu prin ţara noastră trece fluxul migratoriu. "Refuzul pentru aderare ar fi o situaţie profund nedreaptă pentru România", este de părere şi ministrul proiectelor europene, Marcel Boloş.

Amintim că guvernul olandez, care s-a opus, de asemenea, aderării, a dat vineri undă verde intrării României în Schengen. În decizia sa a contat și propunerea recentă a Comisiei Europene privind încheierea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care sunt monitorizate reformele în domeniul justiţiei în România încă din 2007, odată cu aderarea la Uniune. Dupa o poziție similară, și Parlamentul Suediei a votat pentru aderarea României la spațiul de liberă circulație. Iar luni, Comisia Europeană a subliniat, din nou, că România, Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc „în totalitate toate cerinţele” pentru a fi membre Schengen cu drepturi depline şi se aşteaptă ca cele 27 de state membre să dea undă verde, joi, primirii acestora în spațiul de liberă circulație.