Terra - situaţie de urgență climatică?

Până în 2050, zonele de coastă în care trăiesc 300 de milioane de oameni ar putea fi ameninţate de o creştere a nivelului oceanelor cauzată de modificările climatice, potrivit unui studiu realizat de Climate Central - un institut de cercetări climatologice din Statele Unite. Cea mai expusă regiune este Asia, peste două treimi din populaţiile vizate aflându-se în China, Bangladesh, India, Vietnam, Indonezia şi Thailanda. În studiu se aminteşte că populaţia mondială, estimată la 7,7 miliarde de oameni în prezent, ar putea să crească cu 2 miliarde de locuitori până în 2050 şi cu încă 1 miliard de locuitori până la sfârşitul secolului, dintre care o mare parte locuiesc în megalopolisuri aflate pe ţărmurile mărilor şi oceanelor. 

În prezent, aproximativ 100 de milioane de persoane locuiesc în zone aflate sub nivelul mării, unele dintre aceste zone sunt protejate de diguri, dar cele mai multe nu beneficiază de nicio protecţie. Aceasta, în condiţiile în care creşterea nivelului oceanelor cauzată de dilatarea apei sub efectul încălzirii climei şi topirii gheţurilor din Groenlanda şi din Antarctica este un adevăr incontestabil. Invitată la Radio România, Roxana Bojariu, expert climatolog, despre efectul de seră: 

"Efectul de seră este unul natural şi a fost benefic atunci când viaţa a apărut, pentru că o atmosferă care conţine gaze precum dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot a permis creşterea temperaturii la suprafaţă cu 33 de grade Celsius, adică am putut să avem apă lichidă acolo unde a apărut viaţa. Altfel, ar fi fost un glob îngheţat. Dar, faptul că intensificăm acest efect de seră pompând gaze care sunt radiativ active, determină o modificare în starea climatică. 

Practic, temperatura la suprafaţă creşte din ce în ce mai mult tocmai pentru a ajunge în noul echilibru climatic şi atunci evident că intensificarea efectului de seră în mod natural vine cu modificări nu doar graduale, ci şi în felul în care energia reţinută în plus în sistem este distribuită apoi între componente. Evident că şi căile de distribuţie se pot modifica, dar şi cantitatea transferată de căldură şi umiditate e mai mare şi atunci avem de-a face cu fenomene extreme, de fapt, cu reconfigurarea întregului sistem climatic prin această intensificare a efectului de seră - se topeşte gheaţa arctică, se topesc gheţarii continentali, creşte nivelul oceanului planetar, se acidifică oceanul planetar." 

Pătura formată de gazele cu efect de seră se caracterizează prin faptul că, din perspectiva radiaţiilor solare, este transparentă, adică radiaţia solară directă vine neepuizată la suprafaţa Terrei şi ea se reflectă, a explicat la Radio România, profesorul universitar Mircea Duţu, expert climatolog. Dar pătura de gaze este opacă la radiaţia termică şi, ca atare, nu mai permite dispersia căldurii în atmosferă, ci o întoarce spre scoarţa Pământului şi atunci, între scoarţă şi pătura de gaze, creşte temperatura. 

Mircea Duţu: "Totul se datorează, în primul rând, activităţii umane. Omul este prima specie care a devenit o forţă geologică. Ca urmare a activităţii umane, influenţăm major atmosfera, litosfera, biosfera şi, de aceea, era noastră este numită antropocen, este prima oară în istoria naturală a Pământului, de peste 4,5 miliarde de ani, când o specie, dintre multe alte specii, devine dominantă şi poate să schimbe destinul vieţii, formulei de viaţă. Până acum am avut 5 extincţii majore ale vieţii pe Terra, iată că acum ne putem apropia de o alta, dar de această dată nu din cauze naturale exclusiv, ci ca urmare a influenţei, a impactului activităţii umane." 

Estimările arată că, dacă încălzirea climei va fi limitată sub pragul de 2 grade Celsius, conform Acordului de la Paris, creşterea oceanelor ar trebui să atingă aproximativ 50 de centimetri până în 2100. Specialiştii avertizează că planeta se află în situaţie de urgenţă climatică, fiind necesare acţiuni rapide la nivel global pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Vestea bună este că există posibilitatea încetinirii ritmului în care se desfășoară dereglările climatice, dar pentru aceasta este nevoie de o  colaborare  reală între societatea civilă,  factori de decizie și  întreprinderi. 

Pe de altă parte, un recent studiu sugerează că râurile care izvorăsc din gheţari ar putea juca un rol crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice. Cercetătorii care au studiat asemenea râuri în zona arctică a Canadei au descoperit că apa acestor râuri absoarbe de 40 de ori mai mult carbon decât pădurea amazoniană. Apa rezultată din topirea gheţarilor este plină de sedimente de nisip şi roci colectate de gheţari în curgerea lor. Rostogolirea continuă a acestor sedimente generează un proces în care dioxidul de carbon (CO2) din aer se leagă în mod chimic de mineralele şi rocile din râurile glaciare, rămânând în aceste ape.