Târguri de Crăciun

Târgurile de Crăciun își au originea în Germania, însă acum sunt organizate în multe țări din lume. În România, tradiția târgului de Crăciun nu are o istorie prea lungă, dar a fost adoptată rapid de majoritatea orașelor mari din țară. De exemplu, Târgul de Crăciun de la Sibiu a fost lansat începând cu 2007, anul în care Sibiu a fost Capitală Europeană. Cluj, Timișoara sau Brașov au adoptat această tradiție și au reușit să atragă tot mai mulți vizitatori de la un an la altul. Nici București nu se lasă mai prejos, având târguri organizate în mai multe sectoare ale capitalei, unul central în Piaţa Constituţiei, la Opera Comică pentru Copii, pe Esplanda Operei, dar şi la Muzeul naţional al satului “Dimitrie Gusti”.

Una dintre cele mai mari surprize de anul acesta, a oferit-o Târgul de Crăciun din Craiova (sudul României), care a şi fost desemnat pe locul 3 în clasamentul celor mai frumoase târguri de Crăciun din Europa, după cele din Budapesta, Ungaria, şi Gdansk, Polonia, de către European Best Destinations.

La Craiova, magia sărbătorilor poate fi trăită în cinci zone din oraş: Piața Mihai Viteazul, Centrul Vechi, esplanada Teatrului Național, zona Doljana, Părculețul de la Catedrala Sf. Dumitru. Aici sunt căsuțe de poveste unicat, un brad înalt de peste 20 metri, peste un milion de beculețe și figurine luminoase, dar și un patinoar de 700 mp.

Nicoleta Ionici, din București, e deja o prezenţă tradiţională a târgului de la Muzeul Satului Dimitrie Gusti din Bucureşti şi ne-a spus care e oferta de sezon: „Păpușele tradiționale de Crăciun, de sărbători, dar nu numai, globulețe, un brad foarte frumos, din blăniță, cu luminițe, lumânările acelea foarte haioase, cu nas, ochișori și un zâmbet. Avem gheata lui Moș Crăciun, să spunem, tot așa, cu ochișori, tot haioasă, tot cu un mare zâmbet. Avem o lună pentru ușă, mare, cu globulețe, floricică, tot din blăniță albă. Am aici un om de zăpadă foarte mare, cu o pălărie. Vine lumea la târg, cumpără, străinii, în special, sunt interesați de aceste păpușele mici sau mari, îmbrăcate tradițional. Îl am și pe Dracula, dar tot așa, cu un aer haios, adică nu este fioros. Și am pus lângă el o țărăncuță, adică următoarea victimă.”

O ofertă puţin mai neobişnuită, dar foarte plăcută de copii au reprezentat-o conurile cu miere, despre care ne-a vorbit Ion Botnariu, apicultor, care ne-a recomandat şi alte produse de profil: “Avem hidromel, un vin făcut din miere, suc de mere și polen. Este tonic, fortifiant, bun activator al circulației sângelui, digestiv și afrodisiac. Lumea se pare că apreciază aceste calități. Merg mai departe: oțetul de mere. Am făcut acest oțet după rețeta medicului american Jarvis, care a studiat efectului asupra organismului uman și între altele, acest oțet conține foarte mult potasiu organic din măr, care ne intră în articulații. A avut succes, de asemenea, mierea de coriandru, mierea de baltă și mierea de mană, care este foarte mineralizată. Am venit și cu o tentație pentru copii, conurile cu miere. Această idee este originală și se pare că dă rezultate din ce în ce mai bune. La început au fost oarecum ezitanți copiii, dar până la urmă, văzând cât e de savuros pachetul ăsta de miere, vitamine și antibiotic au devenit consumatori fideli. Se reîntorc și cumpără. Sunt conuri de înghețată și asta îi seduce, că așteaptă să găsească acolo arome deosebite. Punem o miere de baltă, care este o miere foarte mineralizată și cremoasă, parfumată, o tinctură de propolis care are puțin alcool, deci am scos alcoolul până la procentul de 50 % propolis, 50 % alcool și un polen, tot așa de pe malul Dunării, cu floră spontană de Deltă, glemnie, butoiaș, pălămidă, sulfină, mentă, de toate. Și mixul ăsta devine irezistibil dacă îl guști, iar pentru sănătate este o bombă de imunitate naturală, fără rival în alopatie.”

Pentru că sărbătorile de iarnă sunt întâmpinate încă la sat şi de cete de colindători, cu spectacole de teatru popular sau cu măşti, şi la târguri se găsesc astfel de măşti. Stelian Popa, din București, confecţionează măşti de peste 30 de ani, de când a învăţat să le facă la atelierele organizate de Muzeul satului “Dimitrie Gusti” și ne-a spus: “Sunt măști tradiționale de colind, din  Bucovina, cu ele se poate colinda începând de la Crăciun până de Sfântul Ion, sunt diferite ritualuri de colind. Ele sunt făcute din blană de oaie, cu dos de pânză, cu pălărie și, mă rog, ornamentele, ciucurei, dinții cum să puneau dinainte, din moșii noștri dinți de fasole. Iar acum am fost invitați de Muzeul Satului Dimitrie Gusti pentru a le expune și vinde. Prin colindele care se fac de flăcăi la diferite case, se fac urări pentru a alunga spiretele rele. În Bucovina se  face numai un anumit tip de mască, în alte zone să fac măști cu față de bărbat, de femeie, de copii. Iar eu am ales modelul ăsta pe care îl fac din Bucovina, pentru că îmi e foarte drag.”

La târgurile de Crăciun puteți degusta preparate tradiționale, puteţi cumpăra decoraţiuni sau cadouri gata pregătite pentru sacul lui Moş Crăciun sau vă puteţi bucura de concertele organizate pe toată durata târgului. Cât despre băuturi, reci sau fierbinți, sunteţi aşteptaţi cu vin fiert, bere, țuică fiartă, kinder punch, palincă, suc de mere, ceai, cafea sau ciocolată caldă, numai bune să  încălzească și să energizeze pentru și mai multă distracție.