Starea presei în România

Statul român rămâne codaş în Europa în ceea ce priveşte respectarea şi garantarea libertăţii şi siguranţei presei, precum şi accesul neîngrădit la informaţii de interes public, afirmă preşedintele organizației ActiveWatch, Liana Ganea. În opinia sa, una dintre principalele probleme rămâne faptul că marile partide politice finanţează netransparent presa, ceea ce conduce la suspiciuni rezonabile că agenda publică în mass-media este distorsionată. În acelaşi timp, puţinele voci jurnalistice critice cu puterea politică au devenit ţinta unor campanii de discreditare, iniţiate fie de actori politici, fie de instituţii de presă cu o lungă istorie de abateri de la etica profesională, a mai spus Liana Ganea. Totodată, ea consideră că statul român trebuie să exercite un control real asupra serviciilor de informaţii, să limiteze puterile în expansiune ale acestora şi posibilitatea lor de a interfera cu exercitarea dreptului la libertatea de exprimare. 

La rândul său, preşedintele Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, a declarat că există probleme mari cu mass-media din România care ţin de competenţa statului şi de capacitatea lui de a le rezolva. Printre acestea, ea a enumerat lipsa de transparenţă a acţionariatului companiilor de media şi influenţa lor asupra agendei editoriale, atacurile împotriva jurnaliştilor venite din zona puterii sau creşterea discursului agresiv la adresa acestora. 

Statul român ar trebui să înţeleagă şi fără presiune din partea Europei că mass-media este un actor legitim în tot ce ţine de dezbaterea publică şi că rolul său critic este dincolo de orice interes de partid sau pecuniar, a subliniat Ioana Avădani. 

Declaraţiile au loc în contextul afirmaţiilor vicepreşedintei Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, care consideră că 'situaţia presei din România nu este foarte roz şi este mult loc de îmbunătăţiri'. Întrebată dacă noile instrumente legislative propuse de Comisia Europeană anul trecut şi aflate, în prezent, în curs de adoptare sunt suficiente pentru a aborda aceste probleme, ea a răspuns afirmativ, precizând, în acelaşi timp, că aşteaptă mai mult de la statul român până atunci. 

Raportul privind statul de drept din 2022 al CE menţionează că media din România se confruntă cu probleme între care faptul că 'transparenţa asupra acţionariatului media continuă să fie incompletă' şi înrăutăţirea situaţiei privind ameninţările, cazurile de hărţuire şi violenţă împotriva jurnaliştilor. În 2022, instanţele din România au pronunţat două condamnări penale împotriva unor persoane care au comis infracţiuni care vizau siguranţa jurnaliştilor.