Societatea civilă la raport

În urma celui mai recent raport referitor la funcţionarea societăţii civile în UE, realizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European (CESE) au lansat un apel pentru crearea unui Fond European pentru Democrație. În special, CESE a solicitat Comisiei "să propună crearea unui fond european pentru democrație, valori și drepturile omului la nivelul UE, dotat cu un pachet financiar ambițios, disponibil direct pentru organizațiile societății civile din Europa și gestionat în mod independent, după exemplul Fondului European pentru Democrație" care există pentru societatea civilă, ce operează în afara UE.

Şi cum societatea civilă era "ţap ispăşitor" pentru problemele care apăreau în societate, Comisia Europeană a trebuit să vină cu un răspuns prompt, explică Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România: "Răspunsul Comisiei a fost de a reveni la o practică preaderare şi anume de a da programe de finanţare pentru societatea civilă. Pentru că în filosofia UE, odată ce un stat aderă la Uniune se consideră că problemele din acest domeniu au fost rezolvate şi atunci nu mai este nevoie de o finanţare masivă pentru societatea civilă. Ori evoluţiile din ultimii ani şi mai ales din această regiune a Europei ne arată că este nevoie în principal prin finanţare să sprijinim societatea civilă. Am avut în perioada imediat de după aderare fondurile norvegiene care au ajutat foarte mult, iar acum pentru viitorul buget al UE propunem crearea unui program special, tocmai pentru apărarea valorilor europene. Pentru că, în mod surprinzător, acestea nu par să mai fie împărtăşite în mod egal pe tot teritoriul UE. Şi ca să parafrazez un autor foarte iubit în România, "dacă nu avem valori europene în UE, nu avem nimic"

Potrivit celui mai recent raport realizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), între provocările privind finanțarea organizaţiilor societăţii civile (OSC), se numără următoarele: obstacole în obţinerea finanţărilor şi/sau reduceri de fonduri pentru anumite organizaţii ale societăţii civile sau anumite activităţi. În plus, finanțarea vine adesea sub formă de finanțare (pe termen scurt) a proiectelor, finanțarea pe termen lung și a infrastructurii nefiind disponibilă în cele mai multe situații. De asemenea, cofinanțarea reprezintă adesea o provocare, la fel ca întârzierile în efectuarea plăților aferente granturilor, ceea ce duce, printre altele, la probleme legate de fluxul de numerar. În plus, regimurile fiscale sunt nefavorabile într-unele state membre, atât pentru OSC-urile în sine (cu statut de organizație de caritate/de interes public/de utilitate publică), cât și pentru persoanele fizice și juridice care fac donații OSC-urilor. Se adaugă la acestea campaniile mediatice negative și campaniile de denigrare împotriva OSC-urilor care primesc finanțare străină şi faptul că organizațiile care reprezintă persoanele cu handicap la nivelul UE și în statele membre au resurse financiare limitate.