Sfaturi privind economia României

Cel mai longeviv în funcţie dintre toate personajele cheie ale României post-comuniste e guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu. Născut în 1949, Isărescu este şi cel mai longeviv șef de bancă centrală din lume, el fiind guvernator din 1990. În 1999, a plecat, pentru an, ca independent, la şefia guvernului de coaliţie de centru-dreapta din epocă, iar în anul următor a candidat, fără succes, la alegerile prezidenţiale, unde obținut doar 9,54% în primul tur. După care a revenit în funcţia de guvernator, cu care se identifică de aproape un sfert de secol.

Nu e neapărat simpatizat de toată lumea, dar nimeni nu-i contestă competenţa şi devotamentul. În mai bine de trei decenii, Isărescu a avut nenumăraţi interlocutori efemeri la conducerea guvernului sau a ministerului de Finanţe, aşa că declaraţiile sale au o cu totul altă greutate decât platitudinile emfatice livrate de politicieni când îşi inaugurează mandatele şi pe care nu le respectă aproape niciodată.

În ziua instalării noului guvern PSD-PNL, condus de liderul social-democrat Marcel Ciolacu, guvernatorul băncii centrale le-a cerut decidenţilor politici ceea ce a numit o gândire raţională. La o dezbatere consacrată perspectivelor economiei româneşti, el a menţionat cele două direcţii după care ar trebui orientată orice strategie de dezvoltare a ţării: coordonarea cu economia europeană şi echilibrarea ofertei cu cererea internă.

Agricultura, anumite ramuri industriale sau energia verde, spune el, ar trebui să fie domenii prioritare şi să devină mai relevante pe pieţe, chiar reziliente, în condiţii de concurenţă acerbă în unele cazuri, cum ar fi piaţa alimentelor. Guvernatorul mărturiseşte, între altele, că se întreabă el însuşi cum a ajuns România să importe atât de multe alimente, în condiţiile în care are un însemnat potenţial agricol.

Perspectiva mediului de afaceri a fost prezentată de preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, care consideră că un model economic viabil trebuie să pornească de la ideea de asociere în domeniul agroalimentar, care înregistrează un deficit semnificativ în comerţul internaţional al ţării. Polonia, notează el, cu o treime mai mult ca suprafaţă decât România, are 90.000 de fermieri.

România are 796.000, majoritatea cu ferme de mici dimensiuni, şi „e foarte greu de discutat despre competitivitate în condiţiile acestea”- spune şeful Camerei de Comerţ, pe care media economice îl numesc „patronul patronilor”. El pledează şi pentru reorganizarea administrativ-teritorială a României, adică reducerea numărului de comune şi judeţe, prin comasare, şi, implicit, pentru scăderea cheltuielilor cu o administraţie locală gonflată, ineficientă şi teribil de costisitoare.