Securitatea la Marea Neagră

O recentă conferinţă pe tema provocărilor de securitate pe flancul estic al Alianţei Nord - Atlantice, organizată la Bucureşti, a readus în atenţie nevoia întăririi capacităţilor NATO la Marea Neagră, regiune care continuă să fie marcată de conflicte îngheţate şi de tensiuni latente. Pentru că orice deficienţă, orice vulnerabilitate la Marea Neagră devine una a Alianţei, ca întreg. Este pregătită Alianţa să facă faţă acestor provocări? Este întrebarea formulată la aceste discuţii de preşedintele României, Klaus Iohannis, care a pledat în favoarea unei prezenţe aliate unitare, consolidate şi coerente pe întregul flanc estic: 

"Securitatea în regiunea Mării Negre şi pe flancul estic se reflectă direct asupra securităţii euroatlantice. Orice deficienţă, orice vulnerabilitate la Marea Neagră devine una a Alianţei, ca întreg, şi invită pur şi simplu la acţiuni ostile. Este pregătită Alianţa să facă faţă acestor provocări? A demonstrat până acum că da, dovezile concrete sunt măsurile adoptate şi implementate începând din 2014, continuând cu cele din 2016, la summitul de la Varşovia, şi apoi la summiturile de la Bruxelles, din 2017 şi 2018. Dar nu este suficient. Pentru regiunea Mării Negre se impune pe mai departe o abordare articulată şi coordonată în termeni politici, operaţionali şi privind capabilităţile pentru a restabili echilibrul şi a descuraja acţiunile ostile". 

O abordare strategică este vitală, a subliniat liderul de la Bucureşti, şi presupune, în plan operativ, monitorizarea permanentă a evoluţiilor regionale, consolidarea posturii NATO şi a capacităţilor de apărare, concomitent cu creşterea rezilienţei partenerilor Alianţei, Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. În opinia Bucureştiului, o prezenţă aliată unitară, consolidată şi coerentă de la Marea Baltică la Marea Neagră este necesară pentru a realiza o postură eficientă de descurajare şi apărare a NATO. 

Pe de altă parte, creşterea capacităţii de apărare a Uniunii Europene este în interesul NATO, iar programele şi operaţiunile trebuie să fie complementare, s-a mai apreciat în timpul discuţiilor. James Appathurai, asistent adjunct al secretarului general NATO pentru afaceri politice şi politici de securitate, a explicat că, în actualul context de securitate, NATO şi Uniunea Europeană trebuie să fie şi mai apropiate. Această apropiere, survenită în urma deteriorării mediului de securitate, atât din cauza terorismului, cât şi din cauza instabilităţii determinate de Rusia, este necesară pentru siguranţa tuturor statelor membre, consideră oficialul NATO. 

"O Europă mai capabilă în domeniul Apărării va putea să îşi asume mai multe responsabilităţii şi să preia mai mult din povara comună. Asta ar fi şi în beneficiul NATO, de vreme ce statele membre sunt proprietarele capabilităţilor pe care le pot pune la dispoziţia Alianţei. Parteneriatul strâns şi consolidat dintre UE şi NATO şi relaţia transatlantică rămân esenţiale pentru a răspunde ameninţărilor şi riscurilor de securitate la adresa ambelor organizaţii", este, în acelaşi timp, poziţia Serviciului European de Acţiune Externă - instituţie a Uniunii Europene lansată oficial la 1 decembrie 2010 şi care asistă 

Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate comună în exercitarea mandatului său. Instituţia a fost reprezentată la Bucureşti de secretarul sîu general adjunct, Jean-Cristophe Belliard, care a insistat pe nevoia ca Uniunea să-şi asume responsabilităţi mai mari faţă de propria securitate, dar în mod complementar şi nu concurenţial cu NATO. 

Prezent la conferinţa de la Bucureşti, Peter Doran, expert american în apărarea transatlantică şi securitatea energetică şi coordonator alCentrului pentru Analiza Politicilor Europene, s-a referit la consolidarea relaţiei transatlantice: "Organizaţia noastră îşi dedică activitatea unei înţelegeri mai bune a modului în care pot fi strânse legăturile Statelor Unite ale Americii cu aliaţii săi, mai ales aici, în regiunea Mării Negre. Mă pot gândi imediat la trei exemple unde putem face acest lucru: unul este cooperarea în domeniul securităţii şi al apărării, al doilea este energia, iar al treilea este ceea ce reprezintă o legătură indestructibilă, şi anume libertatea. Acestea sunt legăturile care aduc România şi Statele Unite mai aproape". 

România este în special interesată de securitate pe fondul recentelor evoluţii din regiune, a precizat şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, care a explicat că nu întâmplător aceasta este a doua cea mai importantă prioritate a preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene, după coeziune. Teodor Meleşcanu: "În privinţa multor chestiuni importante din regiunea noastră, ca de exemplu Balcanii de Vest, a existat întotdeauna o convergenţă strategică între activitatea NATO şi cea a Uniunii Europene. Avem de aici multe lecţii preţioase în ceea ce priveşte coordonarea strategică şi dezvoltarea interoperabilităţii."  Este în ADN-ul politic al României să fie un avocat puternic al Parteneriatului UE-NATO şi al relaţiei transatlantice, ca unul dintre principalii piloni ai securităţii europene, a mai punctat Teodor Meleşcanu.