România, prin prisma investitorilor

Anual, Banca Naţională a României realizează o cercetare privind dinamica investiţiilor străine directe, iar cea mai recentă astfel de analiză indică un flux de investiţii de 5,26 miliarde de euro în 2018. Este cel mai înalt nivel înregistrat după 2008, deşi încă departe de valoarea record de atunci, de 9,5 miliarde de euro. Fluxul net de investiţii străine s-a orientat în 2018 preponderent spre comerţ, urmat de industria prelucrătoare, intermedieri financiare şi asigurări, precum şi de sectorul construcţiilor şi tranzacţiilor imobiliare.

Structura pe ţări a soldului de investiţii străine directe relevă faptul că Olanda rămâne pe primul loc, urmată de Germania, Austria, Italia, Cipru, Franţa şi Elveţia. Tendinţa de creştere înregistrată de investiţiile străine este îmbucurătoare, spune, la Radio România, analistul economic Aurelian Dochia, atrăgând, însă, atenţia că, raportate la numărul de locuitori, valoarea acestor investiţii plasează România în urma unor ţări precum Ungaria, Polonia sau Cehia:

„Fluxul de investiţii directe este extrem de important pentru România. Bineînţeles că este o sursă de dezvoltare, dar, în acelaşi timp, el trebuie să fie văzut şi din perspectiva deficitului pe care îl avem pe balanţa comercială. Toată lumea se îngrijorează pentru acest deficit pe balanţa comercială, însă atâta vreme cât deficitul este acoperit prin fluxuri de capital, precum investiţiile străine directe, cred că ar trebui să îl privim ca un factor pozitiv, favorabil pentru dezvoltarea României, mai ales atunci când aceste fluxuri de investiţii se îndreaptă îndeosebi către sectoare economice care au perspectiva de a produce în viitor mai mult şi, mai ales, mai multă valoare adăugată.

Din acest punct de vedere, însă, datele statistice pe care le avem acum pentru investiţiile străine directe arată că o bună parte dintre acestea s-au dus către sectoare precum comerţul şi aici evident că este un sector care se adresează pieţei interne şi care nu va oferi în viitor o creştere de producţie care să ducă la rambursarea acestor împrumuturi şi la echilibrarea fluxurilor de capital.

Totuşi, pentru economia românească, aceste fluxuri de investiţii sunt extrem de importante, atractivitatea României rămâne în continuare importantă pentru investitorii străini, deoarece există un decalaj important în ceea ce priveşte saturaţia pieţei interne pentru multe sectoare de activitate. Avem în continuare costuri ale forţei de muncă mai scăzute, deşi acestea au crescut foarte rapid în ultimii ani, dar rămân la niveluri mult inferioare celor din pieţe precum Germania sau Franţa şi evident că şi procesul de integrare foarte puternică cu pieţele Uniunii Europene fac din România un loc atractiv pentru plasarea investiţiilor străine.”

Vor mai fi provocări pentru investiţiile străine directe - îndeosebi tensiunile din piaţa forţei de muncă şi intensificarea deficitelor gemene: cel fiscal şi cel de cont curent - anticipează specialiştii, dar, pe termen mediu, se vor înregistra în continuare intrări importante de investiţii străine directe în România, pe fondul decalajelor importante faţă de media europeană în materie de infrastructură şi al potenţialului ridicat de evoluţie a productivităţii totale a factorilor de producţie din România faţă de ţările din regiune.

Încrederea de care se bucură economia românească în rândul investitorilor este reflectată, pe de altă parte, de recenta decizie a uneia dintre cele mai mari agenţii de clasificare a indicilor bursieri, FTSE Russel, care a promovat Bursa de Valori Bucureşti de la statutul de piaţă de frontieră, la cel de piaţă emergentă secundară. Prin acest calificativ, România are, acum, acces la fonduri de investiţii de 30 de ori mai mari în comparaţie cu perioada anterioară. Potrivit preşedintelui Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel, nu este vorba despre o decizie politică, este o decizie a unor comitete din care fac parte investitori internaţionali, bănci-custode, mari brokeri internaţionali şi care gestionează sute de miliarde de euro.

Practic, spune Lucian Anghel, aceşti investitori au votat faptul că doresc să investească în piaţa de capital din România: “Conform WOOD&Company, valoarea fondurilor de investiţii internaţionale care ar putea să investească în pieţele emergente este de 128 de ori mai mare decât valoarea fondurilor care ar putea să investească în pieţe de frontieră. Evident, nu sunt obligate să investească în România, dar, cel puţin până acum, nu aveau voie, conform prospectului, să investească în România. Trecem într-o altă ligă ca piaţă de capital.”

Este începutul unei frumoase călătorii, spun specialiştii în domeniu, dar eforturile de modernizare şi dezvoltare a Bursei româneşti trebuie să continue pentru consolidarea statutului proaspăt obţinut şi chiar pentru un progres şi mai important.