Retrospectiva săptămânii 18.09 - 24.09.2022

Prezență românească la funeraliile de la Londra

Președintele Klaus Iohannis, custodele Coroanei României, Margareta, şi principele consort Radu au participat la Funeraliile de Stat ale Reginei Elisabeta a II-a care s-au desfăşurat luni la Londra. La cea mai mare adunare de lideri mondiali într-un singur loc din istoria planetei, au fost prezenți în total peste 2.000 de invitaţi, "După ce am participat la funeraliile de stat ale Majestăţii Sale Defuncte Regina Elisabeta a II-a, exprim încă o dată, în numele poporului român, întreaga noastră compasiune pentru această mare pierdere", a scris Klaus Iohannis pe o rețea de socializare. Și Casa Regală a României a transmis un mesaj. ʺMajestatea Sa Margareta a avut în Regina Elisabeta a II-a, de-a lungul întregii vieţi, un inegalabil sprijin, model de cârmuire regală şi curaj, un far luminos. Regina Elisabeta a fost mereu prezentă în viaţa Familiei Regale române şi a păstrat o neîntreruptă legătură de familieʺ - a subliniat Casa Regală a României. Ambii descendenţi ai Reginei Victoria, Elisabeta a II-a și fostul Rege Mihai I al României, decedat în 2017, au fost veri de gradul al III-lea. Iar noul Rege al Marii Britanii, Charles al III-lea, este un prieten apropiat al României. În incinta 'Casei Albastre', deţinută de actualul Suveran la Viscri, în județul Brașov (centrul României), ambasadorul britanic Andrew Noble şi membri ai comunităţii au adus, de asemenea, un ultim omagiu Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a.  

Președintele României la Adunarea Generală a ONU

La cea de-a 77-a Adunare Generală a ONU, desfăşurată la New York, preşedintele României, Klaus Iohannis, a evidenţiat necesitatea unor soluţii comune în privinţa provocărilor la nivel global, de la situaţia din Ucraina până la schimbările climatice sau accesul la educaţie. Printre temele abordate s-a aflat şi securitatea energetică, iar Klaus Iohannis a subliniat că energia nu trebuie să devină un instrument de şantaj. Klaus Iohannis: "Securitatea energetică este o preocupare globală care necesită soluţii comune şi acţiuni responsabile. Trebuie să evităm folosirea energiei ca instrument de şantaj. Securitatea energetică necesită investiţii strategice în surse regenerabile, în energie nucleară, cu noi proiecte orientate spre viitor, precum reactoare modulare mici sau cu hidrogen. De asemenea, necesită preţuri la energie care să fie accesibile cetăţenilor noştri. Legătura dintre schimbările climatice, pace şi securitate ar trebui să fie mai proeminentă în discuţiile noastre, inclusiv în cadrul Consiliului de Securitate". 

La reuniunea de la New York, șefii de stat și de guvern au denunțat din nou invadarea Ucrainei, după anunțul Kremlinului privind mobilizarea parțială a rezerviștilor. "România va continua să sprijine Ucraina", a declarat preşedintele Klaus Iohannis în plenul Adunării Generale a ONU şi amintit că Bucureștiul a oferit asistenţă umanitară directă celor peste 2,3 milioane de refugiaţi ucraineni care ne-au trecut graniţa în cele șapte luni de război. Şeful statului a spus că nu există justificare pentru agresiunea militară împotriva unui stat suveran, precizând în același timp că democraţia şi drepturile universale ale omului sunt aspiraţii legitime pentru întreaga omenire. "România reiterează apelul către Rusia de a înceta imediat agresiunea împotriva Ucrainei şi de a-şi retrage complet toate forţele armate" - a transmis Klaus Iohannis.

Șeful diplomației române la reuniuni la New York

După ce Vladimir Putin a ordonat mobilizarea a sute de mii de ruşi pentru a lupta în Ucraina, miniştrii de Externe din Uniunea Europeană au avut o reuniune de urgenţă miercuri, la New York. Într-o Declaraţie, ei au condamnat ferm acţiunile recente de escaladare ale Rusiei în contextul agresiunii ilegale, neprovocate şi nejustificate împotriva Ucrainei. În cadrul reuniunii, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a condamnat în termenii cei mai fermi acţiunile recente ale Kremlinului, inclusiv decizia de mobilizare parţială şi de organizare a 'referendumurilor' ilegale în regiunile ocupate din Ucraina vecină. Potrivit oficialului român, acestea reprezintă o încălcare a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei vecine, precum şi a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU şi a principiilor pe care se fundamentează ordinea internaţională bazată pe reguli. De asemenea, Bogdan Aurescu a precizat că este complet inacceptabilă folosirea ameninţării privind utilizarea armelor nucleare. Tot despre evoluţiile recente din Ucraina şi impactul acestora asupra securităţii europene şi euroatlantice s-a discutat și la reuniunea în formatul Bucureşti 9, organizată în marja Adunării Generale a ONU. Bogdan Aurescu a evocat utilizarea B9 ca instrument 'util' de coordonare transatlantică în toată perioada de după declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Discuții despre energie, carburanți și salarii

În timp ce premierul Nicolae Ciucă a identificat, joi, la București, cu miniştrii Energiei din regiune soluții pentru asigurarea resurselor de gaze la nivel regional, membrii Comisiei economice din Senatul României au discutat cu furnizorii de energie şi cu autorităţile din domeniu despre măsurile incluse în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului care reglementează piaţa de profil. Până se va lua o decizie însă, România rămâne codașă la măsurile luate pentru atenuarea impactului crizei din energie. Un raport realizat de un grup de analiză de la Bruxelles arată că în timp ce Germania a alocat peste 100 de miliarde de euro, în România nota de plată este de doar şapte miliarde de euro. Între timp, partidele din coaliţia de guvernare au convenit să prelungească subvenţionarea preţului carburantului la pompă până la sfârşitul anului. Pe de altă parte, ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunțat că pensiile ar putea creşte cu cel puţin 10% de la 1 ianuarie. Iar cu sindicatele și patronatele, spune ministrul, se va discuta despre o majorare a salariului minim brut pe ţară. Acest lucru în condițiile în care Parlamentul European a stabilit că statele membre, inclusiv România, trebuie să garanteze salarii minime care permit cetăţenilor un trai decent, ţinând seama de costul vieţii şi de nivelul general al salariilor. În prezent, în România, salariul minim este de 2.550 de lei brut, adică puțin peste 500 de euro.