Forţele navale române, rol important pe flancul estic al NATO; Obiective civile ucrainene din apropierea României, ţinte ale atacurilor ruseşti; Date şi previziuni economice, plus un avertisment
Forţele navale române, rol important pe flancul estic al NATO
Forţele Navale Române contribuie semnificativ la îmbunătăţirea securităţii regionale, europene şi euroatlantice, iar misiunile desfăşurate de aliaţii şi partenerii din NATO şi Uniunea Europeană pentru ca apele teritoriale şi cele ale lumii să fie mai sigure dovedesc pe deplin acest fapt. Este ceea ce a declarat preşedintele Klaus Iohannis, marţi, la sărbătoarea marinarilor militari. Pentru al doilea an consecutiv, Ziua Marinei a fost marcată în contextul conflictului ruso-ucrainean. Preşedintele a afirmat că securitatea României a fost consolidată şi că eforturile de întărire a structurilor Alianţei de pe teritoriul ţării, în special a grupului de luptă NATO înfiinţat în 2022, vor fi continuate. La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a promis că executivul va menţine alocarea bugetară de 2,5% din PIB pentru forţele armate şi va asigura resursele necesare înzestrării şi modernizării Forţelor Navale. Fost şef al Statului Major, Nicolae Ciucă, acum preşedinte al Senatului, a apreciat că zona Mării Negre a devenit o zonă de mare relevanţă strategică pentru partenerii nord-atlantici. Securitatea acestor ape asigură stabilitatea întregii regiuni şi transformă România într-un furnizor important de securitate, consideră Nicolae Ciucă. În opinia ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, războiul din Ucraina arată cât de important este ca România, ţară cu ieşire la Marea Neagră, să dispună de capacităţi pentru a-şi proteja apele teritoriale şi zona economică exclusivă. Iar ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat că, din postura de ţară de frontieră a Uniunii Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice, România se achită de responsabilităţile care îi revin în calitate de membru al acestor organizaţii-cheie pentru prosperitatea şi siguranţa ţării.
Obiective civile ucrainene din apropierea României, ţinte ale atacurilor ruseşti
Structurile Ministerului Apărării care asigură monitorizarea spaţiului aerian nu au identificat ameninţări de natură militară la adresa teritoriului naţional sau a apelor teritoriale ale României. Informarea ministerului de la Bucureşti a fost de natură să liniştească populaţia după atacurile cu drone executate la mijlocul acestei săptămâni de armata rusă asupra infrastructurii din porturile dunărene ucrainene Ismail şi Reni, situate în apropierea graniţelor României. Exploziile s-au auzit şi în portul fluvial românesc Galaţi. Ministerul anunţă că a întărit măsurile de vigilenţă stabilite conform planurilor naţionale şi aliate şi monitorizează în permanenţă spaţiul naţional terestru, maritim şi aerian în cooperare cu structurile NATO, acţionând pentru consolidarea apărării pe întregul Flanc estic şi descurajarea oricăror agresiuni împotriva teritoriului aliat. Totodată, ministerul Apărării condamnă cu fermitate atacurile executate în mod repetat de Rusia împotriva zonelor locuite de populaţia civilă şi a elementelor din infrastructura critică ale Ucrainei şi reafirmă că războiul de agresiune declanşat de Moscova reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional. Şi ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a condamnat în termeni fermi atacurile repetate ale Rusiei asupra oamenilor nevinovaţi şi infrastructurii civile, inclusiv a silozurilor de cereale din porturile ucrainene Reni şi Ismail. Prin aceste încălcări flagrante ale legislaţiei internaţionale, Rusia continuă să pună în pericol securitatea alimentară globală şi siguranţa navigaţiei în Marea Neagră, a scris, pe Twitter, Luminiţa Odobescu. Porturile Ismail şi Reni au devenit principala rută de ieşire a cerealelor ucrainene, după ce Rusia s-a retras din acordul susţinut de ONU care asigura un transport sigur pe Marea Neagră.
Date şi previziuni economice, plus un avertisment
Institutul Naţional de Statistică a anunţat că Produsul intern brut al României a crescut cu 0,9% în trimestrul II, comparativ cu trimestrul anterior, iar în primul semestru s-a majorat cu 1,7% comparativ cu primul semestru al anului trecut. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză menţine, de altfel, previziunea de creştere economică pentru anul 2023 la 2,8%, cât estima şi în varianta de primăvară, dar pentru 2024 a redus-o de la 4,8% la 4,2%. Revizuirea în jos a dinamicii PIB a avut ca fundament procesul de redresare lentă a sectorului industrial în condiţiile menţinerii incertitudinii privind evoluţia conflictului de la graniţa României. Banca Mondială a menţinut, recent, la 2,6% estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, în timp ce Fondul Monetar Internaţional a indicat un avans al PIB de 2,4%. Comisia Europeană a îmbunătăţit în primăvară estimările privind creşterea PIB-ului României în acest an şi anul viitor, iar potrivit noilor prognoze economia ar urma să înregistreze o creştere de 3,2% în 2023 şi de 3,5% în 2024. Pe de altă parte, Consiliul Fiscal a revizuit în creştere proiecţia de deficit bugetar pentru anul în curs, estimând că acesta va depăşi, probabil, 6% din PIB, în absenţa unor măsuri de corecţie a derapajului bugetar. Conform Raportului anual al instituţiei, procesul de consolidare fiscal-bugetară reclamă o creştere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel inadmisibil de jos în raport cu nevoile României şi cu celelalte state membre ale UE. Sunt necesare, spune Consiliul Fiscal, eliminarea exceptărilor din legislaţia actuală şi creşterea eficienţei colectării prin descurajarea optimizărilor fiscale şi reducerea evaziunii.
Două echipe româneşti de fotbal, în play-off-ul Europa Conference League
Campioana României la fotbal, Farul Constanţa, şi deţinătoarea Cupei, Sepsi Sfântul Gheorghe, s-au calificat în play-off-ul Europa Conference League. Farul a câştigat, la mijlocul săptămânii, şi returul din deplasare cu echipa Flora Tallin, din Estonia, iar covăsnenii au învins pe Aktobe în Kazahstan, după ce terminaseră egal la Sfântu Gheorghe. Două echipe nordice vor fi adversarele românilor în play-off: HJK Helsinki (Finlanda), pentru Farul şi FK Bodoe/Glimt (Norvegia) pentru Sepsi. Tot o formaţie nordică, FC Nordsjaelland, din Danemarca, a barat drumul vicecampioanei FCSB spre play-off-ul Europa Conference League.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved