Retrospectiva săptămânii 11.09 - 17.09.2022

Viaţă grea

Ca peste tot în lume, în România preţurile continuă să crească. Rata anuală a inflaţiei a urcat la peste 15% în august - potrivit informaţiilor publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică. Luna trecută, cel mai mult au crescut preţurile mărfurilor alimentare, cu peste 1,8%. Serviciile s-au scumpit, în medie, cu aproape 0,4%. Creşteri semnificative ale preţurilor s-au înregistrat faţă de iulie în cazul transportului aerian, cu aproape 24%, zahărului, cu aproximativ 10 procente, untului, cu peste 6,8%, laptelui cu peste 5%. Foarte uşoare reduceri au consemnat tarifele transportului rutier şi cele de telefonie. Faţă de august anul trecut, cele mai mari creşteri de preţuri au fost în cazul gazelor naturale, cu 70%, al cartofilor, cu peste 54% şi al uleiului comestibil, cu aproximativ 50%, scumpiri de peste 30% înregistrând şi transportul aerian, combustibilii, produsele de morărit şi zahărul.

Stocul de gaze naturale, în grafic

Stocurile de gaze pentru iarnă ale României vor depăşi până la finalul acestei săptămâni nivelul minim de 80% impus de Comisia Europeană - a anunţat ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu. El spune că acesta este un nivel peste cel înregistrat anul trecut, în noiembrie. Personaj controversat, atacat pentru modul în care gestionează criza energetică nu doar de USR şi AUR, din opoziţie, ori de presă, ci şi de partenerii social-democraţi din coaliţia guvernamentală, Popescu afirmă că România va reuşi să depăşească cu bine această iarnă, chiar dacă va fi o perioadă complicată în toată Uniunea Europeană, cu incertitudini legate de aprovizionarea cu gaze ruseşti. Ministrul a adăugat că noua ordonanţă privind plafonarea preţurilor la energie ar putea fi modificată, pentru a susţine şi persoanele a căror viaţă depinde de concentratoarele de oxigen, aparate care consumă mult curent electric, peste nivelul stabilit de actul normativ.

Blue Air, aterizare forţată

Compania aeriană de stat TAROM a continuat să-i repatrieze pe românii abandonaţi pe aeroporturile din Europa de operatorul privat Blue Air. Guvernul de la Bucureşti a alocat cinci milioane de lei (echivalentul a circa un milion de euro) din Fondul de rezervă, pentru acoperirea cheltuielilor cu repatrierea. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, i-a îndemnat pe pasagerii batjocoriţi să ceară despăgubiri operatorului aerian şi să caute alte variante pentru a reveni în ţară, având în vedere că TAROM,  nu are cum să opereze toate zborurile anulate de Blue Air. Din opoziţie, fostul ministrul al Transporturilor, liderul USR, Cătălin Drulă, îl acuză pe social-democratul Grindeanu că ştia despre situaţia de la Blue Air, "dar nu le-a spus şi românilor să nu-şi cumpere bilete". "Blue Air este în faliment, nimeni nu-şi va mai vedea banii de acolo" - mai susţine Drulă. Iar compania aeriană anunţă că nu garantează rambursarea banilor pe biletele anulate şi condiţionează eventualele rambursări sau despăgubiri de reluarea curselor şi de vânzarea companiei către un investitor privat. Anularea tuturor zborurilor companiei în perioada 6 septembrie - 9 octombrie afectează 230.000 de pasageri. Dincolo de perioada oficială comunicată pentru suspendare, clienţii companiei au fost notificaţi privind anularea curselor programate chiar şi la sfârşitul lunii octombrie. 

Fără ruşi

Guvernul de la Bucureşti va obliga toate autorităţile publice centrale şi locale să renunţe la soluţiile antivirus ruseşti sau la aplicaţiile care s-ar putea afla sub controlul Moscovei. Un proiect de lege în acest sens este a fost adoptat de Executiv, în contextul în care şi alte state europene, precum Germania sau Italia, au luat, deja, astfel de decizii. Compania Kaspersky, care produce una dintre cele mai cunoscute soluţii antivirus, va fi afectată direct de această măsură, pentru că toate programele sale vor trebui dezinstalate de pe sistemele informatice publice din ţară. Orice program antivirus creează portiţe de acces pe calculatoare şi ar putea fi utilizat pentru spionaj. În nota de fundamentare a proiectului se arată că foarte multe instituţii publice şi autorităţi ale administraţiei locale din România, inclusiv Primăria Bucureştiului, achiziţionează şi folosesc programe de antivirus ruseşti, din cauza preţurilor mici.

Cu ucrainenii

Franţa şi România vecină Ucrainei au încheiat un acord pentru facilitarea exporturilor de cereale ale Kievului. Documentul a fost semnat, la Paris, de ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune, şi de secretarul de stat român Ionel Scrioşteanu, de la Transporturi, în prezenţa ambasadorului Ucrainei în Franţa. Potrivit corespondentei Radio România la Paris, Franţa speră ca Ucraina să atingă din nou nivelul de exporturi dinainte de invazia trupelor ruse, declanşată pe 24 februarie, la ordinul preşedintelui Vladimir Putin. Atunci, Kievul putea livra lunar şase milioane de tone de cereale pe pieţele internaţionale. Potrivit acordului, Franţa va sprijini România pentru a creşte fluxurile de cereale ucrainene prin porturile Constanţa, la Marea Neagră, Galaţi, la Dunăre, şi prin Canalul Sulina al Deltei. Autorităţile române vor lucra cu cele franceze pentru o mai bună dotare a punctelor de frontieră terestră dintre România şi Ucraina şi pentru creşterea numărului de vagoane de marfă care trec graniţa. Ambasadorul Ucrainei în Franţa, Vadim Omelcenko, a mulţumit pentru ceea ce a numit sprijinul concret, util şi eficient primit de ţara sa, sprijin care s-a intensificat semnificativ după vizita comună din iulie a preşedinţilor Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis la Kiev. Între timp, numărul ucrainenilor care au ales România ca să fugă din calea trupelor ruseşti a trecut de 2,3 milioane.