Retrospectiva săptămânii 10.09 - 16.09.2023

Debut de an școlar în România

Pe 11 septembrie, în România a început un nou an școlar - bun prilej pentru presă să treacă în revistă provocările care îi așteaptă deopotrivă pe cei aproape 3 milioane de preșcolari și elevi, dar și pe profesorii lor. La fel ca anul școlar precedent, și actualul are 36 de săptămâni de cursuri grupate în 5 module. Nu vor lipsi nici cele două săptămâni tematice devenite obișnuință - "Săptămâna verde" şi "Şcoala altfel". 2023-2024 este, însă, și primul în care se va aplica noua Lege a Educației. Apar cursuri opționale noi, iar regulile de acordare a burselor se modifică. Treptat, vor fi și schimbări în privința examenelor naționale. 

Cât despre profesori, aceștia sunt nerăbdători să vadă dacă Executivul se va ține de cuvânt, iar veniturile lor vor crește așa cum li s-a promis. În luna mai, ei au fost în grevă generală, Guvernul de la acea dată acceptând să le mărească salariile cu 25% și să le acorde prime anuale. Nu în ultimul rând, poate ca niciodată vreodată în trecut cu atâta apăsare, anul acesta, în România, a fost luată în discuție și problema gravissimă a traficului și consumului de stupefiante în rândul tinerilor. Mai mulţi miniştri ai Cabinetului au semnat un plan privind siguranţa şcolară. Tot săptămâna aceasta, procurorii DIICOT au declanşat o vastă operaţiune în București care a vizat traficanţi și consumatori de droguri din anturajul unui tânăr de 19 ani - Vlad Pascu. Provenind dintr-o familie cu posibilități materiale mult peste medie, el este cercetat pentru uciderea a doi tineri într-un accident rutier, luna trecută, pe litoral, după ce a consumat mai multe tipuri de substanțe interzise și s-a urcat la volan. Tragedia a generat o puternică emoție publică, iar ecourile ei sunt departe de a se stinge.

România și războiul de la graniță

După ce, pe teritoriul României, au căzut bucăţi de drone ruseşti cu care au fost atacate porturile ucrainene de la Dunăre, ministerul Apărării de la București a impus, săptămâna aceasta, restricţii suplimentare de zbor în spaţiul aerian limitrof graniţei cu Ucraina, în sud-estul țării, între orasele Sulina şi Galaţi, pe o adâncime de 20-30 km în interiorul spaţiului aerian naţional, până la înălţimea de 4.000 de metri. Nu este permis zborul aeronavelor pilotate sau nepilotate, cu excepţia aeronavelor de stat, inclusiv SMURD, şi a aeronavelor aflate în situaţii de urgenţă. Pe de altă parte, armata a terminat de construit adăposturi antiaeriene în Delta Dunării care să asigure protecţia locuitorilor împotriva schijelor, fragmentelor şi a undei de şoc generate de eventuala prăbuşire a vreunei drone. 

Între timp, ministerul de Externe a informat că se consultă cu aliaţii din NATO privind evoluţiile de la frontiera României cu Ucraina. Reprezentanţii Alianţei au precizat că nu au informaţii care să indice vreun atac intenţionat al Rusiei împotriva teritoriului românesc, dar continuă să monitorizeze situaţia. Și premierul Marcel Ciolacu a ținut să liniştească populaţia. Pe de altă parte, el i-a cerut ministrului Agriculturii să creeze un mecanism pentru protejarea agricultorilor români în faţa exporturilor ucrainene de cereale ieftine. Guvernul a adoptat, joi, un act normativ prin care va subvenționa 50% din motorina folosită în lucrările agricole de anul trecut. De acest sprijin vor beneficia peste 360.000 de fermieri. Bugetul total este de aproximativ 60 de milioane de euro, proveniți din fonduri europene şi din bugetul naţional.

Problema Schengen, din nou, în cancelariile europene

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut, miercuri, la Strasbourg, în discursul privind starea Uniunii, ca România şi Bulgaria să fie incluse cât mai rapid în spaţiul Schengen, fără a oferi, totuși, o soluţie clară pentru depăşirea opoziţiei Austriei, singura ţară din Uniunea Europeană care continuă să fie împotrivă. Argumentul dnei von der Leyen său a fost că gestionarea fenomenului migraţiei se face cu succes. Cu o zi înainte, șefa Parlamentului European, Roberta Metsola, a făcut un apel la fel de apăsat, argumentele sale fiind, de această dată, de natură economică: amânarea intrării în spaţiul de liberă circulație a persoanelor și mărfurilor le provoacă românilor și bulgarilor un prejudiciu dublu - le limitează dreptul la liberă mişcare şi generează costuri suplimentare pentru economiile lor.Menţinerea României în afara spaţiului Schengen implică pierderi economice de până la 2% din PIB. Economişti independenţi au calculat prejudiciul României la 200 de milioane de euro pe lună.

Sportivi români în lume

Jucătoarea de tenis Simona Halep, fostă numărul 1 mondial, a fost suspendată 4 ani din competiţii. Anul trecut, la US Open, a fost testată pozitiv pentru roxadustat, folosit pentru tratarea anemiei, însă considerat un ameliorator de performanţe. Un tribunal independent a acceptat că Simona Halep a consumat un supliment nutritiv contaminat, însă a decis că acest lucru nu poate explica volumul de roxadustat din organism. Acelaşi tribunal a descoperit nereguli şi în paşaportul biologic al sportivei, aparent din cauza dopajului. Simona Halep a anunţat că va contesta decizia. Dacă veștile din tenis nu au fost deloc bune săptămâna aceasta, în schimb cele din volei și canotaj le-au contrabalansat. România a ocupat locul 7, cea mai bună clasare a sa din ultimii 42 de ani, la Campionatul European de volei masculin. Iar la Mondialele de canotaj a obținut 5 medalii - 2 de aur, 1 de argint şi 2 de bronz, reuşind, totodată, să califice 11 echipaje la Jocurile Olimpice de anul viitor, de la Paris.