Retrospectiva săptămânii 09.04 - 15.04 2023

Reuniune CSAT la București

România va cumpăra avioane de luptă de ultimă generaţie, F-35. Decizia a fost luată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care a analizat riscurile de securitate din regiunea Mării Negre. Aceste avioane americane de ultimă generaţie sunt dotate cu o gamă largă de senzori avansaţi, pot schimba informaţii criptate în timp real, atât cu platforme aeriene, cât şi cu sisteme de apărare cu baza la sol. Intenţia achiziţionării avioanelor de vânătoare F-35 fusese anunţată de anul trecut de către preşedintele Klaus Iohannis, ca parte a procesului de modernizare a forţelor armate aeriene. Agenda reuniunii CSAT s-a concentrat şi pe situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Membrii Consiliului au stabilit că reperul fundamental de acţiune rămâne cel al asigurării securităţii naţionale. Ei au decis că România trebuie să asigure, în continuare, sprijinul necesar pentru partenerii vulnerabili din regiune. Este vorba, în primul rând, despre Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă). După Ucraina, acest stat este cel mai expus agresiunilor şi presiunilor ruseşti, fiind ţinta unor acţiuni hibride de destabilizare de o intensitate şi o complexitate fără precedent.

Securitatea în zona Mării Negre, în atenție la București

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că Bucureştiul devine, din nou, capitala internaţională a diplomaţiei prin organizarea primei Conferinţe privind securitatea Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea şi a unei noi reuniuni a Trilateralei România - Republica Moldova - Ucraina. Totodată, șeful diplomaţiei române a reiterat condamnarea războiului dus de Federaţia Rusă în Ucraina. Organizată de Ministerul de Externe şi cel al Apărării din România, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării din Ucraina, în parteneriat cu Centrul pentru Strategii de Apărare al Ucrainei, conferinţa este primul eveniment de asemenea amploare dedicat Mării Negre co-organizat de cele două ţări, sub egida Platformei Internaţionale Crimeea. În ceea ce privește agenda Trilateralei România - Ucraina - Republica Moldova, dezbaterile au vizat situaţia de securitate din regiune, presiunile exercitate de Rusia împotriva Republicii Moldova, sprijinul NATO şi al UE pentru Ucraina şi Republica Moldova. Tot pentru convorbiri consacrate situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre s-a aflat în România, de luni până vineri, și preşedintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer. El a discutat cu ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre pregătirea summit-ului de la Vilnius din luna iulie şi implementarea deciziilor reuniunii aliate de la Madrid, iar la sediul MApN a avut convorbiri cu ministrul apărării, Angel Tîlvăr, şi cu şeful Statului Major, generalul Daniel Petrescu. În programul din România al preşedintelui Comitetului Militar al NATO au fost incluse vizite la comandamentele aliate dislocate în Bucureşti şi Sibiu (centru), la grupul de luptă NATO dispus în zona Cincu (centru) şi în Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (sud-est).

Comisarul european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, în România

Comisarul european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, a făcut, în această săptămână, o vizită în România. El s-a întâlnit cu premierul Nicolae Ciucă, cu care a discutat despre rolul României în consolidarea capacităţii de apărare europene şi despre sprijinul pentru Ucraina şi Republica Moldova. Comisarul Thierry Breton a salutat alocarea de către România a 2,5% din PIB pentru apărare, mai ales în actualul context de securitate. De asemenea, oficialul european a vizitat, împreună cu ministrul Economiei, Florin Spătaru, două fabrici de echipamente militare. "România se numără printre cele 11 ţări identificate de Comisia Europeană în care există companii din industria de apărare ce şi-ar putea majora capacitatea de producţie pentru a sprijini Ucrainaˮ, a declarat comisarul european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton. La rândul său, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a afirmat că s-a vorbit despre sprijinul european pe care industria românească îl poate obţine, în aşa fel încât să poată contribui la efortul de reconstrucţie a Ucrainei.

FMI a redus prognoza de creştere a economiei româneşti

Fondul Monetar Internaţional a redus prognoza de creştere a economiei româneşti, în acest an, de la puţin peste trei procente, cât estima în toamnă, la 2,4%. Conform noilor calcule ale instituției financiare, date publicităţii marți, la anul, creşterea ar urma să fie de 3,7%. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI se aşteaptă ca România să înregistreze, în acest an, un nivel de 10,5%, după 13,8 anul trecut. Ritmul de creştere a preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când ar urma să se situeze sub pragul de 6%.

Ultimele pregătiri de Paște

Pentru creștinii ortodocși, majoritari în România, și cei greco-catolici, luni, a început Săptămâna Patimilor, care este și ultima săptămână a Postului Paștelui. În biserici, s-au ținut slujbe prin care s-a făcut pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe pământ, înainte de Răstignirea și Învierea Lui, iar pelerini şi grupuri organizate din România au ajuns la locurile sfinte din Ierusalim, Nazareth şi Betleem pentru slujba din Noaptea de Înviere. Pe de altă parte, un studiu realizat de Reveal Marketing Research şi-a propus să afle mai multe detalii despre cum se pregătesc românii în aşteptarea sărbătorilor de Paşte. 71% dintre aceștia urmează să îşi petreacă Paştele în familie, cu partenera sau partenerul de viaţă. Petrecerea sărbătorii împreună cu grupul de prieteni este menţionată într-o mai mare măsură de tineri cu vârste cuprinse între 18-24 ani. În ceea ce priveşte interesul pentru tradiţii şi obiceiuri de Paşte, 78% dintre respondenți intenţionează să meargă la slujba de Înviere, iar 45% obişnuiesc să postească. În toiul pregătirilor de Paşte, 64% dintre români intenţionează să cumpere cadouri celor dragi, înregistrându-se o descreştere semnificativă faţă de anul 2019, când 8 din 10 şi-au manifestat această dorinţă.